Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Colaborarea interdisciplinară, cheia în tratamentul cancerului de sân

Viața Medicală
Dr. Monica-Emilia CHIRILĂ vineri, 22 octombrie 2021

Despre de-escaladarea tratamentului în cancerul de sân și despre cât de important este să înţelegem care sunt informaţiile necesare colegilor din echipa multidisciplinară, ne vorbește președintele EUBREAST, într-un interviu în exclusivitate pentru Viaţa Medicală.

Profesorul Thorsten Kühn este președinte al EUBREAST (European Breast Cancer Research Association of Surgical Trials) și, de asemenea, șef al departamentului de ginecologie și obstetrică și al centrului interdisciplinar dedicat patologiei sânului de la Klinikum Esslingen, Germania. Principalele sale domenii de expertiză sunt ginecologia oncologică, tehnicile chirurgicale minim invazive și procedurile reconstructive oncoplastice în domeniul senologiei.

thorsten-kuhn

Care este perspectiva unui specialist în chirurgia cancerului de sân asupra standardelor actuale de tratament în acest domeniu?

În ultima perioadă am asistat la de-escaladarea continuă a tratamentului, adică la efectuarea unor intervenţii mai puţin extensive. Uneori tratăm paciente care declară că își doresc mastectomia pentru că o consideră o soluţie mai sigură pentru îndepărtarea completă a bolii, lucru care știm acum că este valabil doar în unele cazuri. În cele mai multe situaţii, tratamentul sistemic, care a devenit tot mai eficient, permite efectuarea în siguranţă a unei intervenţii conservatoare, deci păstrarea sânului. Există date care susţin că acest tip de chirurgie are rezultate pe termen lung cel puţin la fel de bune ca mastectomia, și uneori chiar mai bune (ca rată de recidivă locală, perioadă liberă de boală și chiar supravieţuire generală). Este un lucru promiţător. Nu numai că excizăm mai puţin ţesut, dar învăţăm de la chirurgii plasticieni tehnici care ne permit să reconstruim sânul restant în așa fel încât rezultatul estetic să fie unul cel puţin satisfăcător, și uneori chiar mai bun decât aspectul iniţial. Pentru a asigura simetria, intervenim și la nivelul sânului contralateral, într-un alt timp operator. Relativ recent am reușit să reducem extinderea intervenţiei și la nivelul axilei. În urmă cu 20 de ani, la toate pacientele care aveau un cancer de sân, indiferent de dimensiunea tumorii, se practica excizia ganglionilor axilari, acest lucru având ca efect pe termen lung alterarea drenajului limfatic și limitarea mobilităţii braţului. Rezultatele unui studiu pe care l-am făcut la începutul carierei mele au concluzionat că această chirurgie axilară a avut un impact negativ mai mare asupra calităţii vieţii, comparativ cu pierderea sânului. Acum putem stadializa extinderea axilară a bolii cu ajutorul tehnicii ganglionului santinelă și în felul acesta să limităm efectele adverse ale unei disecţii extinse. Intensificarea terapiei sistemice și administrarea ei înaintea operaţiei permite scăderea dimensiunilor tumorii și, respectiv excizia unei zone mai mici, iar în unele cazuri și răspunsul complet sau cvasi-complet la nivelul axilei, permiţând evitarea disecţiei complete. În felul acesta cresc atât durata, cât și calitatea vieţii pacientelor.

O perspectivă mai amplă asupra bolii

Ce l-aţi sfătui pe un coleg care se află acum la începutul carierei și vrea să se specializeze în acest domeniu?

I-aș recomanda să încerce să aibă o perspectivă mai largă asupra bolii – să cunoască aspecte legate de biologia tumorală, pentru a putea anticipa evoluţia cazului. Deși chirurgia presupune o latură tehnică și respectiv manualitate, este important să înţeleagă comportamentul diferitelor tipuri tumorale, pentru că în acel caz va fi capabil să facă o intervenţie mai bună. De asemenea, să nu se limiteze la partea de tratament, ci să dobândească cunoștinţe și în domenii conexe, cum este imagistica. Ar trebui să știe să facă ecografii, de exemplu. În majoritatea ţărilor nu este cazul, pentru că specialistul radiolog face mamografii, ecografii, puncţii, dar cu cât știi să faci mai multe lucruri, cu atât mai bine poţi trata pacientul. De asemenea, este bine să aibă o relaţie bună cu specialităţile conexe. Multidisciplinaritatea este foarte importantă. Învăţăm unii de la alţii, iar în momentul în care putem privi lucrurile și dintr-un alt unghi, le vedem mai bine, mai clar. Cu cât colaborăm mai bine, cu atât tratamentul este mai bun.

Ce credeţi că ar fi important să știe colegii din echipa multidisciplinară cu privire la perspectiva chirurgului?

Pentru noi toţi este important să înţelegem întreg procesul și, de asemenea, care sunt informaţiile necesare colegilor. Ar trebui să mergem fiecare în departamentul celuilalt, să asistăm efectiv la ceea ce se întâmplă. Pentru radioterapeuţi este important să vină în sala de operaţii să vadă cum se desfășoară intervenţia, iar pentru noi, chirurgii, este util să înţelegem cum se face planificarea iradierii, pentru a oferi în protocolul operator informaţiile necesare și desene explicative. La fel, dacă mergem și vedem ce fac colegii anatomopatologi, și, respectiv invers, dacă vin ei în blocul operator, reușim cu toţii să înţelegem mai bine detalii
necesare pentru a lua decizii corecte. Trebuie să cunoști ghidurile de tratament, cât se poate de mult din datele publicate în literatură, și să analizezi cazul ţinând cont de particularităţi. Chiar dacă o metaanaliză demonstrează un beneficiu în supravieţuire de 5%, de exemplu, trebuie să ne gândim dacă este semnificativ pentru acel pacient.

Care ar fi capcanele în care ar fi posibil să cadă un profesionist care a acumulat deja experienţă?

Trebuie să rămânem critici și să fim deschiși la a învăţa lucruri noi. Cu cât acumulăm experienţă, cu atât avem tendinţa de a fi mai siguri că avem dreptate. Aș zice mai degrabă că, atunci când te consideri cel mai bun, ar trebui să te lași de meserie. Schimbul de informaţii cu colegii ne ajută să devenim mai buni, chiar și după ani de practică, dar pentru asta trebuie să fii deschis la a învăţa de la alţii. Este util și chiar distractiv, mai ales în condiţiile în care se presupune un efort – acela de a lăsa la o parte convingerea că știi destul.

 

Etichete: EUBREAST tratament cancer san cancer mamar echipa multidisciplinara

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.