– Este congresul unde sărbătorim 20 de ani de
la înfiinţarea Societăţii Române de Medicină de Laborator, eveniment important
pentru comunitatea noastră, ce va reuni un număr mai mare de participanţi din ţară,
dar şi din străinătate. Tema generală a congresului, „Medicina de laborator în
sistemul de sănătate românesc“, a fost aleasă deoarece foarte multe laboratoare
medicale, în mai mult de zece ani, au trecut de la sistemul de stat la sistemul
externalizat, de parteneriat public. Laboratorul din Spitalul Colentina a fost
externalizat în 2001, şi după cum cunosc, a fost primul laborator clinic
dintr-un spital din România externalizat. Bineînţeles, mai sunt laboratoare
care lucrează în sistemul public de stat, dar nu ştiu în ce măsură vor mai rămâne
aşa. A fost o idee bună pentru că externalizarea a adus progres, calitate în
activitatea specialiştilor de laborator.
– În paralel cu
acest congres au loc şi alte manifestări ştiinţifice. Despre ce este vorba?
– În primul rând, al 8-lea Congres naţional al asistenţilor medicali de laborator,
pentru că ei sunt colaboratorii noştri apropiaţi, care contribuie la desfăşurarea
în condiţii corespunzătoare a activităţii în laboratoarele medicale. Apoi va fial 7-lea Simpozion de imunopatologie,
ce reuneşte nu doar specialişti de medicină de laborator, ci şi clinicieni,
este interdisciplinar. Mai organizăm şi al
3-lea Simpozion naţional de monitorizare a tratamentului şi toxicologie clinică.
Se cunoaşte că laboratoarele clinice participă la medicina preventivă, la
diagnostic, dar şi la monitorizarea tratamentului. De asemenea, va avea loc a
doua Conferinţă naţională „Plasmafereza
terapeutică“; ea se aplică de mai bine de 20 de ani, dar nu este decondată
de CNAS. Vom facem demersuri să fie decontată de Casă, se practică în multe
spitale şi are rezultate foarte bune, în patologii diferite – intoxicaţii,
sindromul metabolic, bolile autoimune.
– Care va fi tema
cursului precongres?
– Anul trecut am organizat un curs despre
metalele grele în mediu, în organismul uman şi rolul acestora în patologie.
Anul acesta este o continuare, „Microelemente şi macroelemente implicate în
patologia umană“. Microelementele sunt tocmai aceste metale grele, de exemplu
aluminiul şi ştim că este de implicat în patologia bolii Alzheimer, aş mai menţiona
mercurul din amalgam, utilizat în tratamentele dentare.
– Vor participa şi invitaţi de peste hotare?
– Da,
e important că vom avea şi invitaţi din străinătate, s-au anunţat din SUA, Elveţia,
Austria ş.a. Congresul se desfăşoară sub egida Federaţiei Internaţionale de
Chimie Clinică şi Medicină de Laborator, a Federaţiei Europene de Chimie Clinică şi Medicină de Laborator, dar şi a
Academiei de Ştiinţe Medicale, Academiei Române – Secţia de ştiinţe medicale şi
a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Cu prilejul congresului se vor
desfăşura şi două expoziţii medicale, Clinilab – care a ajuns la ediţia a 19-a şi
Tehnomedica – ediţia a 17-a. Medicina de laborator a înregistrat progrese
uimitoare în ceea ce priveşte aparatura, reactivii. Numărul medicilor care
optează pentru medicina de laborator este în continuare scăzut, însă cei care o
profesează, se ocupă de acest domeniu din pasiune, pentru că medicina de
laborator înseamnă nu doar muncă de rutină, curentă, de diagnostic, ci şi
cercetare ştiinţifică.
– Relativ recent s-a dezvoltat, în cadrul
medicinii de laborator, biologia moleculară.
– Este
un domeniu nou, fără biologia moleculară nu putem să desfăşurăm în condiţii
optime medicină de laborator. Este vorba de virusurile hepatitice, bacilul
tuberculos, o serie de markeri pe care îi evidenţiem. E un domeniu atractiv
pentru cei tineri. După aproape 35 de ani de practică a medicinii de laborator,
în mod special imunologie, ajung acum să
spun că domeniu mai frumos şi mai interesant în medicină nu există.
– SRML a venit în ajutorul celor interesaţi
de medicina de laborator cu un ghid.
– Da,
anul trecut, SRML, împreună cu EDMA (European Diagnostic Manufacturers
Association) şi cu Asociaţia Furnizorilor de Produse Medicale din România, a
tradus şi lansat versiunea în română a site-ului Labtestsonline (produs de Asociaţia Americană de Chimie Clinică),
util şi pentru pacienţi, şi pentru medici. Este important nivelul de educaţie
medicală a pacientului, el poate veni în ajutorul medicului, al asistenului,
dacă ştie să-şi exprime corect suferinţa, contează foarte mult pentru
diagnostic şi tratament.
– Să revenim la Congres, vă rog să punctaţi câteva
din temele sale.
– Vom
discuta despre: mecanisme moleculare şi celulare în bolile alergice şi
autoimune; interacţiunea predispoziţiei genetice şi factorii de mediu; medicina
de laborator bazată pe dovezi; toxicologia clinică, parte a medicinii de
laborator; formarea profesională în imunologia clinică; laboratorul clinic în
viitor; infecţii declanşate în timpul dezastrelor; microorganisme implicate în
pandemii; managementul laboratorului clinic modern. Foarte multe teme care se
adresează calităţii în activitatea de laborator. Există o calitate a activităţii
de rutină, dar şi a activităţii de cercetare, pentru că aceleaşi laboratoare
trebuie să efectueze concomitent şi lucrări de cercetare.
– Voi fi
prezentate rezultatele?
.jpg)
