Newsflash
Interviuri

Copilul tău te priveşte în ochi când îi vorbeşti?

de Dr. Mariana MINEA - mar. 27 2014
Copilul tău te priveşte în ochi când îi vorbeşti?

Universitatea „Titu Maiorescu“ din Bucureşti găzduieşte, în perioada 28–30 martie a.c., a treia ediţie a conferinţei naţionale de analiză aplicată a comportamentului (ABA) – conferinta-aba.ro –, organizată de Asociaţia de Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA) şi de Help Autism. Unul dintre obiectivele acestei ediţii îl reprezintă mai buna colaborare cu medicii implicaţi în diagnosticarea precoce şi în recuperarea copiilor cu autism. Am stat de vorbă pe această temă cu psih. Daniela Bololoi, preşedinta asociaţiei Help Autism, şi cu psih. Anca Dumitrescu, preşedinta ATCA. 

 

 

Cu speranţa în programele naţionale

 

   – Ce aduce nou conferinţa de anul acesta?
   Daniela Bololoi: Ne propunem mai mult decât în trecut ca abordarea să depăşească aria psihologică. Conferinţa este acreditată atât de Colegiul Psihologilor, cât şi de Colegiul Medicilor, pentru că, pe lângă cadrele didactice, care sunt primul pas de integrare a copilului în grădiniţă şi în şcoală, psihologi, care sunt direct interesaţi, părinţi, care vin să afle informaţii de ultimă oră despre cum să-şi ajute copilul,Psih. Daniela Bololoistudenţi la psihologie, încercăm să aducem alături de noi cât mai mulţi medici pediatri, psihiatri şi de familie. Începând cu acest an, aşa cum mi-a confirmat consilierul ministrului sănătăţii în ianuarie, în cadrul programului naţional de screening se va introduce şi aplicarea screeningului pentru autism, în cabinetele medicilor de familie şi ale pediatrilor, acolo unde este înscris copilul.
   – Despre ce screening este vorba?
   – Este un chestionar cu nouă întrebări simple, elaborat în cadrul Programului naţional de sănătate mintală de Ministerul Sănătăţii (MS) şi validat de Universitatea „Babeş-Bolyai“, care se va aplica periodic, la interval de şase luni, astfel încât, în orice moment, dacă se depistează că ceva nu este în regulă în dezvoltarea sa, copilul să poată fi trimis la un medic psihiatru. Şi este foarte important ca medicul de familie sau pediatrul să înţeleagă importanţa întrebărilor de genul „Copilul dv. vă priveşte în ochi când vorbiţi cu el?“, să nu le considere nesemnificative. Apoi psihiatrul, în cadrul unei echipe multidisciplinare, împreună cu psihologul şi neurologul, stabileşte diagnosticul final şi face referire pentru intervenţia terapeutică. Este ceea ce ne dorim de câţiva ani, nu doar noi, ca reprezentanţi ai societăţii civile şi ONG-urilor, ci şi medicii, care au înţeles importanţa diagnosticului şi a intervenţiei precoce în recuperare. Mă refer la medicii de la Spitalul Obregia, secţia de psihiatrie pediatrică, însă, din păcate, încă mai sunt mulţi medici care amână diagnosticul şi chiar încearcă să învinovăţească familia pentru problema copilului. Acesta este un mesaj important pentru medici şi de aceea ni-i dorim la conferinţă. Avem şi medici care vor susţine workshopuri şi vor vorbi şi în plen, de exemplu prof. dr. Iuliana Dobrescu, dr. Laura Mateescu.  
   – Aţi fost implicată, din partea asociaţiilor de pacienţi, în discuţiile cu Ministerul Sănătăţii. În ce stadiu se află decontarea serviciilor psihologice prin pachetul de bază?
   – În acest moment, decontarea serviciilor în cazul copiilor diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist se face, din păcate, doar pentru controlul medical la psihiatru şi pentru medicamente, nu şi pentru partea de recuperare: terapia ABA(applied behavior analysis) – analiza aplicată a comportamentului. Practic, îi creăm copilului, prin foarte multe exerciţii, un model comportamental şi o anumită structură, încercând să clădim abilităţi funcţionale. Iar procesul de recuperare durează câţiva ani. Avem promisiuni de la MS că va exista o decontare a serviciilor de intervenţie terapeutică, pentru că serviciile psihologice sunt incluse în pachetul de servicii medicale de bază. Decontarea se va face prin intermediul medicului psihiatru, aflat în contract cu Casa de asigurări. În urma stabilirii diagnosticului, psihiatrul trimite pacientul către psiholog, care recomandă intervenţia terapeutică. Psihologul încheie un contract de prestări servicii sau de colaborare cu medicul psihiatru şi practic îşi primeşte banii prin intermediul acestuia, care decontează direct cu Casa. O astfel de colaborare este destul de anevoioasă şi ni s-ar fi părut mai corect ca decontarea să se poată face direct prin intermediul psihologilor, părintele fiind cel care alege psihologul cu care va lucra.
   – Deci în schema actuală medicul psihiatru este cel care alege psihologul?
   – Da, în funcţie de colaborările pe care le are, iar părintele va merge doar la acei psihologi dacă doreşte să beneficieze de decontare. Noi, ca reprezentanţi ai societăţii civile sau ca ONG, nu vom putea avea acces la aceste servicii decât dacă ne angajăm un psihiatru care să ne recomande psihologii cu care deja colaborăm. Or, în acest moment, realitatea din piaţă este alta, ONG-urile şi cabinetele psihologice sunt cele care oferă servicii copiilor diagnosticaţi cu autism. Este adevărat că în procentul cel mai mare, ele sunt contra cost. Noi suntem singurul ONG care oferă servicii gratuite în sistem privat. Mai există centre care funcţionează în direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC), 40 la număr, dezvoltate în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene, dar acolo terapia nu este intensivă. Extrem de important în afară de diagnosticul precoce şi de intervenţia timpurie şi personalizată este şi să se lucreze intensiv, adică minimum două ore de terapie pe zi, dacă copilul intră în intervenţie terapeutică devreme, de la un an şi jumătate–doi ani. De la trei ani în sus e cam puţin, trebuie să lucreze patru–şase ore. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât  numărul de ore de recuperare va fi mai mare, pentru că nu mai vorbim doar de construirea abilităţilor funcţionale, ci şi de o diminuare a comportamentelor disfuncţionale; până la acea vârstă copilul deja a învăţat să obţină ceea ce îşi doreşte prin astfel de comportamente. În cadrul direcţiilor, copiii beneficiază de o oră de terapie la câteva zile, ceea ce este extrem de puţin. 
   Asociaţia noastră încearcă să dezvolte parteneriate public-private cu DGASPC şi cu primăriile. Până acum am reuşit să inaugurăm un prim proiect la Suceava, prin care să formăm suplimentar angajaţii statului, să le supervizăm acti­vitatea şi să creştem numărul de ore de terapie oferite. Acum centrul oferă servicii de la şapte dimineaţa la şapte seara. Un alt proiect pe care îl avem în dezvoltare şi care va demara la 2 aprilie – vom inaugura un nou centru, în parteneriat cu DGASPC şi cu Primăria sectorului 3, care ne-a pus la dispoziţie un sediu nou. În cadrul acestui centru vor primi terapie intensivă, deci zilnic, 22 de copii cu vârste între un an şi jumătate şi patru ani cu diagnostic de tulburare de spectru sau alte tulburări de comportament, copii proveniţi din familii defavorizate din sectorul 3. Tot aici se va putea face diagnostic şi evaluare psihologică complexă gratuită pentru orice copil, din familiile care îşi ridică semne de întrebare vizavi de comportamentele sau de întârzieri în dezvoltarea copilului şi solicită acest lucru. La fel se întâmplă şi la Suceava, tot gratuit, în cadrul Direcţiei. Ca să putem oferi acest serviciu, suntem licenţiaţi pe teste de diagnostic internaţionale în autism şi de asemenea avem un program naţional de diagnostic şi evaluare psi­ho­logică complexă, funcţional încă de acum doi ani, de la prima conferinţă ABA.

 

Integrare, cu însoţitor

 

   Asociaţia de Terapie Comportamentală Aplicată este partener Help Autism în programul naţional de diagnostic şi evaluare psihologică complexă. Anca Dumitrescu, preşedintele ATCA, este unul din puţinii psihologi din mediul privat din România care au obţinut certificatul Psih. Anca DumitrescuADOS, care permite psihologilor să stabilească diagnosticul de autism. Ea subliniază importanţa informării cadrelor didactice pentru ca aceşti copii să fie acceptaţi în grădiniţe şi în şcoli de masă. În acest scop, ei organizează traininguri cu participare gratuită pentru educatori. 
   – Este foarte important ca aceşti copii să fie integraţi. Noi facem evaluare pe toate ariile de dezvoltare: cum vorbeşte, cum se joacă, cum se spală pe mâini, cum se descurcă, cum interacţionează (iniţial, datele astea ni le dau doar părinţii, după care îi observăm noi). Apoi lucrăm foarte mult cu ei, în terapie unu la unu, pe limbaj, pe comunicare, pe cognitiv, chiar şi pe autonomie (îl duc la baie şi îl învăţ cum să se spele pe mâini). Dar pe socializare trebuie acţionat în grup. Lucrăm şi unu la unu, dar este artificial ceea ce facem noi în interacţiunea adult–copil, pentru că altceva întâlneşte în grup. Avem copii în centru care, cu noi, vorbesc şi comunică satisfăcător, dar când se duc la grădiniţă şi se văd între zece copii, nu mai ştiu ce să facă. Şi atunci, terapeutul care lucrează cu el şi ştie ce poate, îl însoţeşte la grădiniţă şi îi spune pas cu pas („du-te acum şi spune-i asta“, „du-te şi cere-i jucăria“, „cheamă-l să se joace cu tine“ etc.). Au nevoie de susţinerea asta, adică de însoţitor.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe