Daniela Bololoi: Ne propunem mai mult
decât în trecut ca abordarea să depăşească aria psihologică. Conferinţa este
acreditată atât de Colegiul Psihologilor, cât şi de Colegiul Medicilor, pentru
că, pe lângă cadrele didactice, care sunt primul pas de integrare a copilului
în grădiniţă şi în şcoală, psihologi, care sunt direct interesaţi, părinţi,
care vin să afle informaţii de ultimă oră despre cum să-şi ajute copilul,studenţi la psihologie, încercăm să aducem alături de noi cât mai mulţi medici pediatri,
psihiatri şi de familie. Începând cu acest an, aşa cum mi-a confirmat
consilierul ministrului sănătăţii în ianuarie, în cadrul programului naţional
de screening se va introduce şi aplicarea screeningului pentru autism, în
cabinetele medicilor de familie şi ale pediatrilor, acolo unde este înscris
copilul.
– Despre ce screening este vorba?
– Este un chestionar
cu nouă întrebări simple, elaborat în cadrul Programului naţional de sănătate
mintală de Ministerul Sănătăţii (MS) şi validat de Universitatea „Babeş-Bolyai“,
care se va aplica periodic, la interval de şase luni, astfel încât, în orice
moment, dacă se depistează că ceva nu este în regulă în dezvoltarea sa, copilul
să poată fi trimis la un medic psihiatru. Şi este foarte important ca medicul de
familie sau pediatrul să înţeleagă importanţa întrebărilor de genul „Copilul
dv. vă priveşte în ochi când vorbiţi cu el?“, să nu le considere
nesemnificative. Apoi psihiatrul, în cadrul unei echipe multidisciplinare,
împreună cu psihologul şi neurologul, stabileşte diagnosticul final şi face
referire pentru intervenţia terapeutică. Este ceea ce ne dorim de câţiva ani,
nu doar noi, ca reprezentanţi ai societăţii civile şi ONG-urilor, ci şi
medicii, care au înţeles importanţa diagnosticului şi a intervenţiei precoce în
recuperare. Mă refer la medicii de la Spitalul Obregia, secţia de psihiatrie
pediatrică, însă, din păcate, încă mai sunt mulţi medici care amână
diagnosticul şi chiar încearcă să învinovăţească familia pentru problema
copilului. Acesta este un mesaj important pentru medici şi de aceea ni-i dorim
la conferinţă. Avem şi medici care vor susţine workshopuri şi vor vorbi şi în
plen, de exemplu prof. dr. Iuliana Dobrescu, dr. Laura Mateescu.
– Aţi fost implicată, din partea asociaţiilor
de pacienţi, în discuţiile cu Ministerul Sănătăţii. În ce stadiu se află
decontarea serviciilor psihologice prin pachetul de bază?
– În
acest moment, decontarea serviciilor în cazul copiilor diagnosticaţi cu tulburări
din spectrul autist se face, din păcate, doar pentru controlul medical la
psihiatru şi pentru medicamente, nu şi pentru partea de recuperare: terapia ABA(applied behavior analysis) – analiza
aplicată a comportamentului. Practic, îi creăm copilului, prin foarte multe
exerciţii, un model comportamental şi o anumită structură, încercând să clădim
abilităţi funcţionale. Iar procesul de recuperare durează câţiva ani. Avem
promisiuni de la MS că va exista o decontare a serviciilor de intervenţie
terapeutică, pentru că serviciile psihologice sunt incluse în pachetul de
servicii medicale de bază. Decontarea se va face prin intermediul medicului
psihiatru, aflat în contract cu Casa de asigurări. În urma stabilirii
diagnosticului, psihiatrul trimite pacientul către psiholog, care recomandă
intervenţia terapeutică. Psihologul încheie un contract de prestări servicii
sau de colaborare cu medicul psihiatru şi practic îşi primeşte banii prin
intermediul acestuia, care decontează direct cu Casa. O astfel de colaborare
este destul de anevoioasă şi ni s-ar fi părut mai corect ca decontarea să se
poată face direct prin intermediul psihologilor, părintele fiind cel care alege
psihologul cu care va lucra.
– Deci în schema actuală medicul psihiatru
este cel care alege psihologul?
–
Da, în funcţie de colaborările pe care le are, iar părintele va merge doar la
acei psihologi dacă doreşte să beneficieze de decontare. Noi, ca reprezentanţi
ai societăţii civile sau ca ONG, nu vom putea avea acces la aceste servicii
decât dacă ne angajăm un psihiatru care să ne recomande psihologii cu care deja
colaborăm. Or, în acest moment, realitatea din piaţă este alta, ONG-urile şi
cabinetele psihologice sunt cele care oferă servicii copiilor diagnosticaţi cu
autism. Este adevărat că în procentul cel mai mare, ele sunt contra cost. Noi
suntem singurul ONG care oferă servicii gratuite în sistem privat. Mai există
centre care funcţionează în direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie
a copilului (DGASPC), 40 la număr, dezvoltate în cadrul unui proiect finanţat
din fonduri europene, dar acolo terapia nu este intensivă. Extrem de important
în afară de diagnosticul precoce şi de intervenţia timpurie şi personalizată
este şi să se lucreze intensiv, adică minimum două ore de terapie pe zi, dacă
copilul intră în intervenţie terapeutică devreme, de la un an şi jumătate–doi
ani. De la trei ani în sus e cam puţin, trebuie să lucreze patru–şase ore. Cu
cât vârsta este mai mare, cu atât numărul
de ore de recuperare va fi mai mare, pentru că nu mai vorbim doar de construirea abilităţilor funcţionale, ci şi de o
diminuare a comportamentelor disfuncţionale; până la acea vârstă copilul deja a
învăţat să obţină ceea ce îşi doreşte prin astfel de comportamente. În cadrul
direcţiilor, copiii beneficiază de o oră de terapie la câteva zile, ceea ce
este extrem de puţin.
Asociaţia
noastră încearcă să dezvolte parteneriate public-private cu DGASPC şi cu primăriile.
Până acum am reuşit să inaugurăm un prim proiect la Suceava, prin care să formăm
suplimentar angajaţii statului, să le supervizăm activitatea şi să creştem numărul
de ore de terapie oferite. Acum centrul oferă servicii de la şapte dimineaţa la
şapte seara. Un alt proiect pe care îl avem în dezvoltare şi care va demara la
2 aprilie – vom inaugura un nou centru, în parteneriat cu DGASPC şi cu Primăria
sectorului 3, care ne-a pus la dispoziţie un sediu nou. În cadrul acestui
centru vor primi terapie intensivă, deci zilnic, 22 de copii cu vârste între un
an şi jumătate şi patru ani cu diagnostic de tulburare de spectru sau alte
tulburări de comportament, copii proveniţi din familii defavorizate din
sectorul 3. Tot aici se va putea face diagnostic şi evaluare psihologică
complexă gratuită pentru orice copil, din familiile care îşi ridică semne de
întrebare vizavi de comportamentele sau de întârzieri în dezvoltarea copilului şi
solicită acest lucru. La fel se întâmplă şi la Suceava, tot gratuit, în cadrul
Direcţiei. Ca să putem oferi acest serviciu, suntem licenţiaţi pe teste de
diagnostic internaţionale în autism şi de asemenea avem un program naţional de
diagnostic şi evaluare psihologică complexă, funcţional încă de acum doi ani,
de la prima conferinţă ABA.