Newsflash
Interviuri

Cum alegem suplimentele alimentare

de Dr. Laura Davidescu - apr. 23 2021
Cum alegem suplimentele alimentare

Nouă din zece români au o dietă dezechilibrată, arată o statistică de dată recentă. Pentru starea lor de sănătate, suplimentele alimentare pot fi un bun adjuvant, cu condiţia să le aleagă și să le utilizeze corect.

Doar 8,4% din totalul populaţiei României în vârstă de 15 ani și peste urmează un regim alimentar adecvat, conform unui comunicat recent al Institutului Naţional de Statistică. Dar ce fac oare ceilalţi peste 90% dintre cetăţeni, mai ales în situaţia în care se confruntă cu diverse probleme de sănătate? Mulţi dintre ei își „dreg” dieta cu suplimente alimentare, al căror număr pare să fi explodat în ultimii ani atât pe rafturile drogheriilor, cât și în magazinele online. Iar în situaţia în care avem peste 1.500 de produse noi anual, după cum aflăm de la specialiștii Institutului de Bioresurse Alimentare, cu siguranţă alegerea suplimentelor nu este o misiune simplă.

tatiana-onisei-e1518800369492
Tatiana Onisei este absolventă a Facultăţii de Biologie a Universităţii „Al. I Cuza” Iași, doctor în știinţe biologice.
Experienţă în cercetare de peste 25 de ani în cadrul Centrului de Cercetări Biologice Iași și INCDBA - IBA București, unde este șef al Serviciului Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produsele Stupului, cu atribuţii în domeniul notificării, supravegherii și controlului suplimentelor alimentare.
Lector asociat UMF „Carol Davila” București.
Coautor și coordonator al volumelor „Ghidul suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale și produse ale stupului” și „Top 5 Plante medicinale și aromatice – beneficii și riscuri de consum”.

În acest context, este mai mult decât binevenită apariţia Legii Suplimentelor Alimentare (nr. 56/2021), act salutat de Asociaţia Română a Producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI). Legea, ale cărei norme de aplicare sunt așteptate în următoarele 90 de zile, se referă doar la suplimentele pe bază de vitamine și minerale, domeniul produselor din plante și produsele stupului nefiind încă reglementat.
Pentru a lămuri unele aspecte nu atât de evidente legate de suplimente, am stat de vorbă cu biologul Tatiana Onisei (foto), cercetătoare și șefă a Serviciului Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produsele Stupului din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare (IBA), cu atribuţii în domeniul notificării, supravegherii și controlului suplimentelor alimentare.

poza1AVEM O MARE DIVERSITATE DE PRODUSE

Câte suplimente noi se autorizează în România anual?
Suplimentele alimentare nu se autorizează, precum medicamentele, ci se notifică înainte de intrarea pe piaţă, pentru a fi evaluate în privinţa conformităţii lor cu cerinţele legale (ingrediente, aditivi, ambalaje, etichetare, menţiuni de sănătate, avertizări/atenţionări, categorii vulnerabile). O atenţie deosebită se acordă siguranţei suplimentelor pentru consum uman, verificându-se nivelul maxim admis pentru contaminanţi chimici și fizici, în principal. Numărul mediu de notificări, din 2005 până în prezent, s-a situat în jurul valorii de 1.500 de produse pe an.
Câte dintre acestea sunt produse local?
Depinde de categorie. De pildă, ceaiurile din plante sau tincturile sunt produse în mare majoritate local. La formele mai sofisticate (capsule moi, de exemplu), cele mai multe provin din import. Aș spune însă că sunt prezente pe piaţă suplimente fabricate atât în România, în state membre, cât și în ţări terţe ale UE. Probabil că din această cauză și avem așa o diversitate mare de produse. O caracteristică a producătorilor români ar fi dimensiunea redusă a întreprinderilor: circa 90% sunt IMM-uri.
Care sunt cele mai căutate suplimente, bazându-vă pe numărul dosarelor pe care le primiţi?
Nu cred că putem face o astfel de ierarhizare, mai ales că preferinţele consumatorilor și alegerile lor nu se corelează direct cu numărul dosarelor înregistrate. Ceea ce putem remarca e tendinţa de comportament mimetic: de îndată ce o plantă sau formulă nouă a fost introdusă pe piaţă, mai toţi competitorii își doresc să o includă în portofoliul lor. Așa s-ar explica și numărul mare de suplimente din import sau plante exotice socotite ingrediente naturale valoroase, pentru care și consumatorii au apetenţă, atrași fiind de noutate și de poveștile sau miturile din spatele acestora.

FORMULELE DE SLĂBIT ȘI AFRODIZIACELE SUNT CELE MAI FALSIFICATE

Verifică cineva conţinutul, formula, eficacitatea unui produs?
La notificare se verifică lista de ingrediente și conformitatea lor cu cerinţele legale. Există ingrediente permise doar în anumite forme chimice sau condiţii de utilizare, părţi de plantă, limite maxime admise etc. Formula este stabilită de producător, iar eficacitatea... e greu de verificat. La suplimentele alimentare pe bază de plante medicinale, acea relaţie cauză-efect nu poate fi demonstrată ca la vitamine și minerale, de exemplu. Un extract de plante, chiar dacă este standardizat, e format dintr-o multitudine de compuși a căror acţiune sinergică este benefică, dar dificil de decelat pe fiecare componentă. Cele mai multe menţiuni legate de anumite specii de plante se bazează pe observaţii verificate în timp, de aceea le și considerăm tradiţionale.
poza2Care sunt cele mai falsificate suplimente?
La nivel global, conform rapoartelor anuale ale autorităţilor de supraveghere și control, pare că formulele de slăbit și afrodiziacele sunt cel mai frecvent adulterate, pentru a le spori eficienţa. Acest lucru se face prin includerea de substanţe farmaceutice care, evident, nu sunt declarate. Deci consumatorul este indus în eroare, insuflându-i-se încredere în produse așa-zis naturale, care se dovedesc eficace. Dar consumatorii nu sunt avertizaţi asupra potenţialelor riscuri pe care le implică interacţiunea acestor substanţe cu medicamente sau alimente.
Cum vă daţi seama că un supliment este un produs înșelător?
După atâţia ani de evaluare, caz cu caz, a mii de produse, vă daţi seama că este ușor să depistezi neconformităţi când inspectezi mostra, vezi neconcordanţe în documente, buletine de analiză suspecte sau ingrediente în legătură cu care poţi avea suspiciuni, având în vedere practici cunoscute de substituţie.

DESPRE MENŢIUNILE DE SĂNĂTATE ȘI NUTRIŢIONALE

Ce este legal să menţionezi despre un supliment și ce nu?
Menţiunile de sănătate sunt o problemă majoră. Cele nutriţionale aș spune că sunt mai puţine și mai clare. Și unele, și altele fac obiectul unei reglementări europene (Reg. 1924/2006), toate au fost evaluate de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară - n.red.) și aprobate sau respinse de Comisia Europeană. Avem Reg. 432/2012, care este în permanenţă actualizat (conţine o listă cu menţiunile de sănătate permise/autorizate în UE), dar și o situaţie aparte la plantele medicinale, unde evaluarea a fost suspendată. Numai acele menţiuni care se află „in pending/on hold” și sunt cuprinse în EuRegister pot fi folosite în comunicarea comercială. Deși există flexibilitate în exprimare, formulările agreate se referă strict la menţinerea/susţinerea funcţiilor organismului în parametri normali. În niciun caz suplimentele alimentare nu tratează, nu vindecă și nu previn îmbolnăvirile, aceste formulări fiind interzise (cu toate că, mai ales în comerţul la distanţă sunt folosite și induc în eroare mulţi naivi, care chiar cred că suplimentele alimentare pot să înlocuiască medicamentele și îi pot vindeca). În comunicarea știinţifică însă, când te adresezi specialiștilor, se pot face prezentări ale rezultatelor știinţifice, studii clinice, studii de caz fără nicio restricţie de utilizare a menţiunilor de sănătate, existând suficiente dovezi că anumite suplimente alimentare au avut efecte sinergice cu medicamentele sau complementare cu alte terapii (kineto, de exemplu), asocierea lor fiind benefică și, ca urmare, recomandată. În acest caz, medicii chiar prescriu suplimente alimentare.
Ce lucruri NU știu unii medici sau farmaciști despre suplimente?
Cel mai des întâlnită confuzie este între două categorii de produse din plante: suplimente alimentare (efect fiziologic/homeostazie) versus produse medicinale tradiţionale din plante (acţiune farmacologică/fitoterapie). Dar nici nu e așa de greu să se întâmple această confuzie, pentru că, într-adevăr, există și multe substanţe cu efect fiziologic, care pot fi considerate de graniţă. Circa 150 de specii au monografii elaborate de Agenţia Europeană a Medicamentului și constituie ingrediente atât ale unor medicamente, cât și ale unor suplimente alimentare, diferenţa constând, în principal, în cantitatea de consum, în doza recomandată.
Daţi-ne câteva exemple de tipuri de suplimente noi apărute pe piaţă.
Având în vedere momentul pandemic, majoritatea formulelor noi apărute sunt pentru suportul sistemului imunitar și al aparatului respirator.

Ce substanțe sunt considerate suplimente alimentare

Conform proaspetei Legi a Suplimentelor Alimentare, acestea sunt definite ca produse alimentare al căror scop este de a completa regimul alimentar și care reprezintă surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, singure sau în combinaţie, comercializate sub formă de doză, respectiv în forme de prezentare cum ar fi: capsule, comprimate, pilule sau alte forme similare, cașete cu pulbere, fiole de lichid, flacoane cu picurător și alte forme similare de lichide și pulberi destinate să fie luate în cantităţi mici, unitare, măsurate.
În această categorie intră:
• nutrienţi - vitamine, minerale
• alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic: aminoacizi, enzime, prebiotice și probiotice, acizi grași esenţiali, extracte vegetale, inclusiv plante, alge, licheni, ciuperci, precum și extracte și uleiuri esenţiale ale acestora și/sau extracte animale, substanţe bioactive autorizate și incluse în Catalogul Novel-Food - alimente noi, al Uniunii Europene
• produse ale stupului: polen, propolis, miere și lăptișor de matcă.

poza 3La ce să fim atenţi când achiziţionăm un supliment

Ca la orice produs ce poate fi contrafăcut, trebuie să verificăm:
- dacă este comercializat legal, deci să fie notificat (să fii sigur că a fost pus pe piaţă în urma unei evaluări și un operator economic și-a asumat răspunderea pentru siguranţa suplimentului);
- să conţină ingrediente cu care ești familiarizat;
- să denote seriozitate în felul în care este prezentat (dacă e „bun la toate” și vindecă până și cancerul, sigur nu este un produs de încredere);
- să fie etichetat cu avertizări/atenţionări. Cel puţin trei sunt obligatorii!;
- atenţie la chilipiruri: uneori ofertele avantajoase pot fi înșelătoare;
- dacă suplimentul este cumpărat online, mare grijă la cum este folosită limba română (traduceri aproximative, omisiuni) și la testimoniale (medici celebri, vedete) în spatele cărora se ascund, de multe ori, comerţul ilegal, frauda alimentară și un furnizor despre care nu știi în ce colţ al globului poate fi găsit și tras la răspundere de un organ de control.

Există suplimente care pot face rău?

Deși nu sunt frecvente, există cazuri raportate prin sistemul de nutrivigilenţă. De regulă apar reacţii adverse (greaţă, vomă, vărsături), reacţii alergice/cutanate, chiar efecte toxice, prin acumulare (consum îndelungat). Când există o corelaţie dovedită între o plantă și un efect grav (hepatotoxic, nefrotoxic), autorităţile decid interzicerea speciei respective. De exemplu, Ephedra sinica a fost interzisă nu numai în Europa (prin Reg. 1925/2006), ci și în SUA. Pot fi o problemă serioasă și riscurile de asociere, în necunoștinţă de cauză, a unor suplimente alimentare care conţin anumite specii de plante cu principii active, ce pot interacţiona cu medicamentele, provocând efecte antagonice sau sinergice periculoase.
caseta 4La fel de gravă prin consecinţe poate fi substituţia tratamentului în cazul unei afecţiuni cu un supliment alimentar. În acest caz nu suplimentul face rău, ci lipsa medicamentului.


Notă autor:

Bibliografie
Legea Suplimentelor Alimentare https://bit.ly/3t4Fm4i
Menţiuni nutriţionale și de sănătate privind produsele alimentare https://bit.ly/3s0vln9

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe