Cinci din cele zece grupuri de lucru ale Societății Române de
Cardiologie (SRC) s-au reunit, în perioada 12–14 mai, la Sibiu, în cadrul
Conferinței naționale a grupurilor de lucru, în care s-au adus la zi
informațiile din domeniul cardiologiei. În pregătirea sesiunilor științifice,
organizatorii au apelat la reprezentanți de marcă ai cardiologiei românești și
internaționale. Potrivit președintelui SRC, dr. Gabriel Tatu-Chițoiu,
peste o mie de medici cardiologi și de alte specialități au participat la
sesiunile de anul acesta. Programul științific a fost completat cu sesiuni ale
clubului tinerilor cercetători și ale asistenților medicali, două cursuri
preconferință (de inițiere în resuscitare cardiorespiratorie și, respectiv,
de electrocardiografie pentru asistentele din unitățile de supraveghere și
tratament avansat al pacienților cardiaci critici), la care s-au adăugat școala
hiperlipidemiei și școala de insuficiență cardiacă.
–
Care este mecanismul de desfășurare a conferințelor grupurilor de
lucru?
– SRC are în componență
zece grupuri de lucru. Anual, prin rotație, cinci dintre ele organizează o
conferință națională. Reuniunile sunt structurate pe două mari direcții: una
lucrativă, în care este foarte multă practică pe specificul fiecărui grup de
lucru, și una de aducere la zi a cunoștințelor. Anul acesta, conferința a fost
organizată de grupurile de cardiologie de urgență, cardiopatie ischemică,
cardiologie intervențională, prevenție și ateroscleroză. De asemenea, a fost o
sesiune dedicată și celorlalte cinci grupuri de lucru, care au organizat
conferința de anul trecut – timp de 90 de minute, fiecare grup a prezentat
noutățile din aria proprie de expertiză.
Tratamentul infarctului de miocard
– De
modul de acțiune în urgențele cardiologice depind multe vieți. Cum s-a reflectat
acest lucru în conferința de la Sibiu?
– Printre subiectele
discutate la grupul de lucru pe cardiologia de urgență s-au aflat noul ghid de
resuscitare cardiorespiratorie, prezentarea în premieră a rezultatelor
Registrului RO-STEMI pe 2015 și multe altele. La cinci ani de la debutul
programului de infarct, de exemplu, au apărut anumite lucruri care trebuie
neapărat îndreptate. S-a cam pierdut coordonarea acestui program, din motive
organizatorice care țin în special de Ministerul Sănătății. Practic, există un
vid de comunicare cu ministerul, care se reflectă în modul nu tocmai corect în
care sunt trimiși pacienții către centrele de angioplastie. Se schimbă foarte
des oamenii acolo, astfel încât, când ajungi la un modus vivendi cu o
anumită conducere, aceasta este înlocuită și trebuie să reiei toate demersurile
cu noua conducere.
– Ce
nu este în regulă cu trimiterea pacienților la centrele de angioplastie?
– De exemplu, pacientul
care nu poate ajunge în maximum două ore de la eveniment la un asemenea centru
nu trebuie să mai fie trimis direct acolo, mizându-se pe intervenția ce se va
realiza la centrul de angioplastie. Practic, în entuziasmul general ca toți
pacienții să fie tratați intervențional, aceștia au început să fie trimiși
masiv către centrele de angioplastie, pierzând din vedere faptul că până ajung
acolo trece prea mult timp. Efectul se vede în rata mortalității și în
calitatea tratamentului.
–
Ghidurile actuale nu au prevederi clare în acest sens?
– Bineînțeles că au.
Conform ghidului, pacienții pentru care se estimează că ajung la centrul de
angioplastie în primele două ore după primul contact medical sunt trimiși la
centrul de angioplastie. Dacă ajung mai târziu, întâi trebuie să li se facă
tromboliză și doar după aceea să fie trimiși la centrul de angioplastie. Am
constatat că a cam dispărut reflexul de a face mai întâi tromboliza și abia
apoi a trimite pacienții de la distanțe mari către centrele de angioplastie.
–
Noul ghid de resuscitare cardiorespiratorie aduce modificări majore?
– În sesiunea de
resuscitare cardiorespiratorie, în care s-a discutat despre modul de
intervenție în situațiile de urgență, au fost aduse în atenția specialiștilor
și modificările survenite la sfârșitul anului trecut la ghidul de resuscitare.
Sunt modificări mai degrabă de detaliu. Spre exemplu, în cazul fibrilației
ventriculare nu mai trebuie instituită o anumită doză pentru șocul electric, ci
important este să dai șocul electric pacientului respectiv, indiferent de
dozajul lui. Astfel, lucrurile vor fi mult simplificate. De aici și utilitatea
defibrilatorului semiautomat, pe care îl poate utiliza populația generală,
chiar fără o instruire specifică. În plus, pentru cei care fac sport de
performanță, ar trebui să existe o lege sau o dispoziție ca fiecare medic de
echipă sportivă competitivă să aibă un astfel de aparat și să intervină la
nevoie. Nu trebuie să fii ultrainstruit ca să îl folosești.
Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST
– Ce
a avut pe agenda de lucru grupul de cardiopatie ischemică?
– Pe tema cardiopatiei
ischemice s-a discutat mult împreună cu grupul de cardiologie de urgență,
pentru că infarctul miocardic este o problemă comună. S-a vorbit despre
pacienții cu infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST. Ar trebui să
existe un program de tratament intervențional și pentru acești pacienți. Numai
că el nu poate fi realizat cu logistica actuală, pentru că puținele centre de
angioplastie pe care le avem – sunt 16 în programul de infarct – sunt sufocate
de pacienții cu supradenivelare de segment ST. Practic, nu există nici oamenii
necesari și nici suficiente centre încât să putem trata toate infarctele, atât
pe cele cu supradenivelare, cât și pe cele fără supradenivelare de segment ST.
– Cum
considerați că s-ar putea realiza un astfel de program?
– Din discuțiile pe care
le-am avut, inclusiv la minister, mai întâi s-ar impune o identificare a stării
funcționale a aparatelor din centrele care funcționează cu uzură foarte mare.
Apoi, să se inventarieze foarte clar celelalte aparate de angioplastie care
există în țară, chiar și în sistemul privat, inclusiv oamenii de acolo, și ar
fi de văzut cam cum ar putea fi integrate în această rețea națională de
tratament intervențional. În final, să se treacă la deschiderea altor centre
intervenționale noi. De reținut că, în prezent, toată Moldova, de exemplu, stă
într-un singur centru, cel de la Iași. La Bacău nu există niciunul, la Buzău
este unul dar nu funcționează, la Galați nu este, la Brăila este dar nu
funcționează, la Tulcea la fel. În același timp, în Ardeal, avem două la
Brașov, două la Tg. Mureș, două la Cluj, unul la Baia Mare, unul la Oradea,
unul la Timișoara, mai este și unul privat la Sibiu. Dacă ne uităm pe hartă, de
la Iași până la Ploiești nu mai este niciun laborator funcțional, iar de la
Pitești până la Turnu Severin iarăși nu mai găsim niciunul funcțional.
Tratamentul intervențional în patologia aortei
– Ce
alte dezbateri notabile au mai fost la conferința din acest an?
– În grupul de cardiologie
intervențională s-a discutat despre procedurile non-coronariene, respectiv TAVI
(implantarea transcateter a valvei aortice) la pacienții cu stenoză aortică –
deja se fac și la noi în țară – și de operația valvei mitrale și, în același
timp, de închidere intervențională a anumitor defecte congenitale, cum ar fi
defectul septal atrial. Sunt oameni experimentați care fac acest lucru și în
România. Au fost sesiuni dedicate acestui subiect, cu prezentări de cazuri
speciale din activitatea unor colegi de-ai noștri, nu numai din ceea ce fac
alții sau scrie în cărți. În grupul de ateroscleroză s-a discutat despre noile
terapii de reducere a nivelului de colesterol. Sunt o serie de medicamente noi,
anticorpi monoclonali, care acționează la nivelul receptorilor de colesterol și
readuc nivelul de LDL-colesterol la normal, acolo unde statinele nu reușesc
acest lucru. Dincolo de statine, o singură administrare pe lună cu aceste
molecule noi ar fi suficientă ca să aducă nivelul de colesterol la ținta
dorită. Deja au început să fie publicate studii pe această temă, unele fiind
prezente și în discuțiile noastre. Practic, ne pregătim pentru viitor cu
simpozioanele de acest gen.
Inima și sportul
–
Inima face casă bună cu sportul. Prevenția în bolile cardiovasculare nu putea
să lipsească din aceste dezbateri.
– Așa este, nici nu a
lipsit. Au fost sesiuni speciale dedicate adaptării la efort, modului în care
trebuie monitorizați pacienții, persoanele care fac sport de performanță,
sportivii amatori ori cei care vor să se apuce de un sport anume. Au fost
sesiuni foarte practice. O parte din materialele prezentate aici o să le aducem
la nivelul de înțelegere al publicului larg și vom începe să le postăm pe
platforma noastră de e-learning.
– Ce
ar putea învăța publicul larg din aceste materiale?
– În primul rând, că,
înainte de a începe un program de activități fizice, trebuie să facă mai multe
investigații. Am fost, de pildă, de curând, la un maraton, la care au
participat douăsprezece mii de oameni. Sunt convins că nici 0,1% din aceștia nu
au trecut pe la doctor să știe dacă au vreo boală de inimă sau nu. Ei trebuie
să aibă aceste informații. În al doilea rând, trebuie să poată fi capabili să
își cuantifice gradul de efort pe care trebuie să-l facă. Sunt niște tabele exacte
acolo care arată, de exemplu, câte calorii consumi dacă plimbi câinele, dacă
joci ceva sau înoți un anumit stil.
– Au
fost și sesiuni în comun cu Fundația Română a Inimii și cu farmaciștii. Erau
necesare?
– Desigur. Cu Fundația
Română a Inimii, de exemplu, avem un proiect în comun, care a început să prindă
contur: „Sinaia, inima mea“, în parteneriat cu autoritățile din Sinaia. Am
stabilit deja echipele care se ocupă de acest proiect atât din partea SRC, cât
și din partea autorităților locale, iar acum ne aflăm în faza de discuții și de
identificare de fonduri. Ideea este ca, în patru ani de zile, cei zece mii de
locuitori ai orașului Sinaia să cunoască modalitățile de prevenție în bolile
cardiovasculare. La sesiunea comună cu farmaciștii, discuția s-a axat pe
medicamentele generice, pentru că în unele poți avea încredere, în altele nu.
Scopul acestora a fost ca farmaciștii să înțeleagă că nu trebuie să schimbe din
proprie inițiativă anumite medicamente prescrise de medic.
–
Întâlnirea de anul acesta s-a încheiat. Aveți în gând ceva schimbări pentru
lucrările de anul viitor?
– Vom mai face încă un
pas înainte în modernizarea ținutei științifice a evenimentului prin
introducerea de noi programe electronice în sprijinul tehnic al sesiunilor.
Aceste programe vor permite, pe de o parte, o interactivitate crescută în
timpul sesiunilor și, pe de altă parte, evaluarea în timp real a fiecăreia
dintre prezentări.
.jpg)
