Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

„Decidenții trebuie să pună în prim-plan educația și sănătatea ca să putem spera la un viitor mai bun“

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 14 octombrie 2016
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București este prima între instituțiile academice de profil din România și a cincea între toate universitățile românești, din punctul de vedere al performanței academice. În clasamentul european URAP (University ranking by academic performance), universitatea medicinistă din București este pe locul 445 pentru anul universitar 2015–2016, în urcare față de anul anterior.
Cu spații moderne pentru începutul secolului trecut, devenite între timp monumente istorice, și în așteptarea unor decizii politice care să permită nu doar dezvoltarea, cât chiar existența pe mai departe, UMF „Carol Davila“ dezvoltă și impune standarde de calitate, care să asigure pe mai departe un învățământ medical de nivel european. De altfel, produsele instituției bucureștene au mare căutare la export – și pentru că sistemul românesc de sănătate  nu poate asigura un viitor profesional acceptabil pentru tinerii medici.
Despre toate aceste subiecte și despre planurile de dezvoltare a universității am discutat cu acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF „Carol Davila“, care privește cu îndreptățită speranță către acest nou început de an universitar.

 

 

Progresul vine din cercetarea științifică

 

     – A început un nou an universitar. La ce trebuie să se aștepte noii studenți de la UMF „Carol Davila“ pentru următorii șase ani?
     – Studenții care au optat pentru universitatea noastră trebuie să fie convinși că programele de studiu, pentru toate facultățile, vor fi ameliorate, aprofundate și aduse la zi cu toate prevederile curriculare. Apoi, că procesul de educație și cel de cercetare vor crește continuu – chiar dacă lucrurile nu se vor schimba radical peste noapte, va fi o extindere progresivă. Nu vă ascund că, la deschiderea festivă a anului universitar, am preluat și ideile pe care le-ați inserat în „Viața medicală“ după EuroScience Open Forum, de la Manchester, din care a rezultat o concluzie esențială: o comunitate nu poate să progreseze fără cercetare. În domeniul nostru, în comunitatea medicală, progresul ține de cercetarea științifică. Trebuie să fim competitivi – într-o primă etapă, în această zonă a Europei, apoi tot mai mult pe continent. Colegii noștri cu preocupări aprofundate în cercetarea științifică, care au și conexiuni cu centre de prestigiu din Europa și nu numai, vor implica în proiecte cadre didactice tinere și vom recruta și studenți, care rămân în România și au aptitudini de cercetare, pe care îi vom atrage la „Carol Davila“:

 

     – Îi încurajați pe tinerii interesați de cercetare să vină la „Carol Davila“?
     – Neîndoielnic. Le oferim mai mult decât perspectiva unei diplome de absolvire care constituie un pașaport foarte bun pentru practica medicinii în Europa. Poate că, în momentul de față, dat fiind că sunt atâtea lucruri de rezolvat în țară, nu se va putea îndrepta imediat și condiția medicului sau a cadrului didactic. Trebuie spus însă că o comunitate modernă se sprijină pe trei piloni: educația, sănătatea și justiția. Astfel poți progresa și poți obține performanțe. Vă spun cu optimism că resursa umană este foarte bună, avem tineri inteligenți, doritori și capabili să se afirme. Avem, și în domeniul medical, mici comunități sau chiar discipline care sunt performante educațional, clinic și în cercetare. Identificăm, în universitate, astfel de exemple în cercetare mai ales în preclinic, unde grupuri de la „Carol Davila“ sunt implicate în proiecte alături de colegi din alte centre europene.

 

Cu ușile deschise

 

     – Ce face universitatea pentru a stimula acest tip de performanță?
     – Universitatea deschide ușile, chiar din perioada absolvirii și a licenței, celor mai buni studenți, pentru a intra la studii doctorale. Din această postură, ei devin asistenți universitari pe perioadă determinată, primesc un salariu care se adaugă bursei doctorale și capătă un oarecare confort, care le permite dezvoltarea. Disciplinele care sunt implicate în proiecte de cercetare reușesc să investească fondurile primite pentru dotări tehnice în laboratoare, dar și pentru mobilități științifice la congrese de profil. În plus, universitatea trimite cadrele didactice la manifestări științifice în străinătate, mai ales în Europa, cu o singură condiție: să susțină acolo lucrări științifice. Ne deosebim, în felul acesta, de Ministerul Sănătății, care nu a reușit, în 27 de ani, să aloce fonduri pentru educația personalului medical. Ne dorim performanță în sistemul medical, dar aceasta nu se poate obține decât prin educație, prin supraspecializări, prin stagii de perfecționare. Oricât ai fi de bun, nu te poți instrui doar la tine acasă, trebuie să ai foarte clare în minte standardele din alte centre performante, din aceeași specialitate și să preiei ce este bun.

 

     – Universitatea are, în prezent, parteneriate instituționale cu alte universități?
     – Avem parteneriate instituționale cu 84 de centre medicale de pe continent și din afara Europei. Este vorba de colaborări educaționale, științifice și, pentru disciplinele clinice, profesionale. În aceste cazuri, se adaugă și aspectele de îngrijire a pacienților, care nu se pot separa de activitatea în specialitățile clinice. Dar educația nu este suficientă pentru a fi un specialist bun, trebuie să ai și tehnologia care să-ți permită progresul văzut în alte părți. Și avem clinici și spitale în care a pătruns tehnologia modernă, unde resursa umană este bine instruită. Iar meritul revine, în parte, și societăților europene de specialitate. Mi-e la îndemână exemplul Asociației europene de urologie (EAU), care oferă anual burse tinerilor urologi români, sub 35 de ani – în special cei care lucrează în centrele universitare merg la stagii în Europa cu ajutorul EAU.

 

     – La un moment dat, știu că una din probleme era aceea a recunoașterii studiilor făcute în străinătate. Cum stau lucrurile în prezent?
     – Nu mai există astfel de probleme. Studenților care pleacă la burse Erasmus li se recunosc toate stagiile și pregătirile făcute în diverse discipline și sunt echivalate cu cele pe care le-ar fi urmat în universitatea noastră. Și la noi vin studenți din străinătate, prin programul Erasmus, și le sunt apoi recunoscute stagiile efectuate în România. Să nu uităm și că societățile europene de specialitate sunt preocupate de uniformizarea standardelor educaționale și de practică medicală peste tot în Europa.

 

Transferul de inteligență

 

     – Ce opțiuni au studenții străini care vor să învețe medicina la București?
     – Avem module de limba engleză la facultățile de Medicină, de Medicină Dentară și de Farmacie.

 

     – Dar sunt și doritori pentru aceste module?
     – Avem studenți din majoritatea țărilor europene, care vin și se înscriu la modulele de limba engleză. În alte state europene, un an la medicină poate să coste – pentru studenții care nu ocupă un loc la buget – câteva zeci de mii de euro pe an. În România, costurile sunt de șase mii de euro pe an, pregătirea se face după aceleași standarde, iar diploma obținută aici este recunoscută oriunde în Europa.

 

     – E o sabie cu două tăișuri. Se poate spune că universitatea pe care o conduceți este una din „întreprinderile“ care exportă cel mai bine din România.
     – E adevărat și acest lucru ne bucură – până la un punct. E o confirmare a valorii educației de la „Carol Davila“. Asta face ca studenții să fie și mai atrași de universitatea noastră. Absolvenții fac față fără probleme în țări ca Franța sau Germania. Acum, faptul că ei pot pleca oricând din țară este o consecință a aderării țării noastre la Uniunea Europeană și la principiul dreptului persoanei la liberă circulație. Nu pleacă numai absolvenții de medicină, de altfel. Fluxurile sunt dinspre Europa Centrală și de Est către Europa Occidentală și din Europa de Vest, mai ales din Marea Britanie și Scandinavia, către America de Nord. E un transfer continuu de inteligență și de competență. Din păcate, în România, mai avem multe de îmbunătățit în ceea ce privește statutul medicului și condițiile de practică a profesiei. Și în ceea ce privește procentele din PIB alocate sănătății, și în dotarea spitalelor...

 

Manuale unice și asigurarea calității

 

     – Una dintre inițiativele pe care le-ați avut în anii trecuți a fost de creare a unor manuale unice pentru fiecare specialitate, dat fiind că sunt numeroase discipline de același profil, răspândite prin tot Bucureștiul. În ce stadiu sunteți?
     – Nu am finalizat încă 100% acest proiect, dar suntem pe drumul cel bun. De exemplu, de curând a fost publicat cursul de cardiologie. Avem deja astfel de manuale la urologie, la chirurgie... Sunt mai multe specialități care au finalizat cursurile unice, iar altele sunt pe cale să le realizeze.

 

     – Când credeți ca va fi finalizat acest proiect?
     – Cred că până la sfârșitul acestui mandat. Este un imperativ pentru universitate și o obligație pentru cadrele didactice. Altfel, ar însemna că nu ne respectăm fișa postului, ceea ce, până la urmă, nu este compatibil cu poziția de cadru didactic la „Carol Davila“. Nu putem funcționa sub anumite standarde. Acesta este și motivul pentru care am înființat un post nou de prorector, consecutiv și de prodecani, care se ocupă de strategia UMF „Carol Davila“ și de asigurarea și evaluarea calității învățământului. Am ajuns la concluzia că nu este suficientă gloria trecutului, este necesar ca și prezentul să fie tot mai activ și să ridicăm standardele.

 

Campusul și deciziile politice

 

     – Unul din proiectele pe care le-ați anunțat încă din mandatul trecut era acela de construire a unui campus nou pentru universitate. În ce stadiu sunteți?
     – Suntem într-un stadiu avansat, totul este gândit și, practic, pregătit pentru punerea în practică a acestui plan. Proiectul presupune însă implicarea guvernului sau a unei comunități locale, pentru terenul pe care se va construi. Odată ce această decizie va fi luată, pe terenul respectiv se va dezvolta proiectul campusului – deja prefigurat, de altfel. Așteptăm deciziile politice care să ne permită punerea în practică a proiectului. Suntem foarte aproape de acest moment, după ce am evaluat mai multe posibilități. Dacă ar fi fost numai după noi, construcția campusului ar fi trebuit să înceapă de câteva luni de zile.

 

     – Credeți că studenții care au început facultatea anul acesta vor vedea măcar campusul la absolvire?
     – În campus nu vor fi doar spațiile de învățământ preclinic ale celor patru facultăți, ci și, integral, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. Acestora li se vor adăuga un spital universitar multidisciplinar și, desigur, cămine pentru studenții din anii preclinici. Proiectarea acestui campus și termenii dați pentru execuție de instituțiile cu care colaborăm prevăd patru ani din momentul în care va începe efectiv construcția, cu condiția ca lucrurile să aibă cursivitate. Proiectul nu este doar românesc, ci include mai multe instituții europene, și nu mă îndoiesc că vor fi respectate termenele de punere în practică. Ținând cont de partenerii și țările implicate în construcția acestui campus, sunt optimist că el va fi realizat la termenul dat.

 

Universitate pentru secolul XXI

 

     – Ce ar schimba noul campus față de situația actuală?
     – Lucrurile se vor schimba radical, asta e sigur. Spațiile de învățământ pe care le avem în prezent au fost extrem de atractive în perioada în care au fost construite clădirile. Pentru Facultatea de Medicină, vorbim de sfârșitul secolului XIX și de începutul secolului XX. Clădirea din Cotroceni a fost dată în funcțiune în 1903 și a fost concepută pentru patru sute de studenți. Evident, clădirea, devenită deja monument istoric, nu mai are cum să fie modernă: este mică, interioarele nu pot fi modificate, laboratoarele nu pot fi mult schimbate. Este nevoie de spații de învățământ mult mai mari, aduse la zi în ce privește circuitele și dotările moderne ale laboratoarelor. Astfel vom putea și să satisfacem numărul mare de cereri de învățământ primite de „Carol Davila“ din țară și din străinătate. În plus, de la un an la altul, scad subvențiile acordate de Ministerul Educației, ceea ce înseamnă că trebuie să creștem ponderea, în bugetul universității, a veniturilor proprii. Acestea au două surse majore: proiecte de cercetare și taxele de studiu. Cu cât vom avea o ofertă educațională mai bună, mai atractivă, în spații moderne, cu atât va crește și interesul studenților din străinătate. Noile spații trebuie să ofere nu doar condiții pentru învățământ, ci și pentru agrement, biblioteci, baze sportive, cămine. Este vorba, în primul rând, de supraviețuirea universității, dar și de creșterea standardelor și de inserția în secolul XXI. Acum un secol, facultatea de medicină din București era în prim-planul învățământului și practicii medicale din Europa. Doar modernizându-ne putem reînvia trecutul prestigios.

 

Parametrii scientometrici sunt esențiali

 

     – Ați menționat cercetarea ca o sursă de finanțare a universității. În ce măsură s-a dezvoltat această activitate în ultimii ani?
     – S-a realizat o dezvoltare remarcabilă. În primul rând, au apărut proiectele europene, al căror număr a crescut foarte mult în acești ani. Apoi, a crescut și numărul de proiecte finanțate de Ministerul Educației prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică. Suntem pe o linie clar ascendentă, dar nu este destul.

 

     – Și cum puteți crește în continuare?
     – Trebuie să pretindem cadrelor didactice, de la șefii de discipline la cei mai tineri asistenți pe perioadă determinată, să se angajeze cât mai mult în cercetare. Evaluarea instituțiilor de învățământ superior nu se face numai pe baza criteriilor de educație. Parametrii esențiali sunt indicatorii scientometrici – cercetarea științifică și publicistica în domeniu.

 

     – Din câte știu, în prezent, aceste criterii contează doar pentru promovare, nu există o presiune pe cadrele didactice să publice și să fie implicate în proiecte de cercetare pentru a-și păstra poziția pe care o ocupă.
     – În momentul de față, și aceste standarde sunt revizuite. Dar, pe lângă condițiile puse de universitate pentru promovare, intervine și interesul propriu al fiecărui cadru didactic – dacă are un proiect de cercetare, nu va câștiga doar notorietate științifică, dar și mai mulți bani. Motivația este dublă.

 

Thoma Ionescu și George Emil Palade

 

     – Eu mă gândeam și la sistemul american, în care sunt câțiva universitari cu posturi permanente, iar celelalte posturi sunt reînnoite periodic, în funcție de rezultate. Există posibilitatea de a implementa un astfel de sistem în România?
     – Îl gândim și îl evaluăm. Din păcate, în momentul de față, dat fiind că avem contracte instituționale între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, în ceea ce privește învățământul clinic, suntem obligați să le respectăm. Apoi, depinde de forța universității ca o parte din cadrele didactice să aibă contract pe perioadă nedeterminată și altele pe perioadă determinată, pentru ca, după un număr de ani, dacă nu ai îndeplinit niște criterii minimale, să lași locul cuiva mai competitiv. Este un imperativ la care va trebui să gândim, nu am făcut-o încă, dar nu este departe. În același timp, trebuie să vedem și ce înseamnă resursa umană din zilele noastre, în România, în domeniul sănătății. Pierzând un număr important de absolvenți, adesea dintre studenții foarte buni, implicit ne rămâne o bază de selecție mai redusă. Fără îndoială că pierdem valori de la un an la altul. Este și datoria noastră să creăm un cadru mai bun, mai atractiv pentru medici și pentru cadrele didactice, să rămână să lucreze în România.

 

     – Promoția de absolvenți de anul acesta a primit numele lui Thoma Ionescu, iar noua generație de studenți înscriși anul acesta va face parte din promoția „George Emil Palade“. Un nominalizat și un câștigător de premiu Nobel pentru medicină. E vreun mesaj pe care doriți să îl transmiteți astfel?
     – În mod cert. Trebuie să oferim exemple. Problema noastră este să le putem reproduce. Sigur, trăim vremuri grele, dar nu putem spune nici că, atunci când profesorul Thoma Ionescu era în plină activitate, totul era rezolvat în această țară și a beneficiat de tot ce era mai bun. Erau dificultăți și atunci. Contează, până la urmă, inteligența și dorința de a te angaja la ceva deosebit, forța de a munci, perseverența și nădejdea că, la capătul unei perioade de ani sau chiar decenii, vor apărea rezultate deosebite. Muncind în felul acesta, rezultă progresul.

 

Idei deja demonstrate

 

     – Una dintre problemele mai vechi ale universității era că multe din lucrările de doctorat reluau idei deja demonstrate. Ce puteți face pentru a crește calitatea acestor cercetări doctorale?
     – S-a produs deja o schimbare de rigoare în ce privește studiile doctorale, este clar că nu mai poate reprezenta o teză de doctorat ceva ce a fost deja demonstrat, nu mai trebuie demonstrat încă o dată. Avem instrumente noi, s-au dezvoltat ramuri ale medicinii care sunt extrem de performante și care se cer explorate. Biologia celulară este un bun exemplu. La fel, microbiologia, imunologia, imagistica, imunohistochimia și alte metode de evaluare a unor procese biologice. Studiile de profil pot conduce la noi metode de diagnostic, la tratamente mai elaborate. Aș spune că multidisciplinaritatea și originalitatea în astfel de abordări sunt obligatorii. Nu mai putem merge la o cercetare științifică aprofundată numai în cadrul unei specialități restrânse.

 

     – Veți găsi și mecanismele prin care subiectele alese pentru tezele de doctorat să fie în ton cu știința internațională?
     – Suntem obligați să ne configurăm pentru a fi compatibili cu tot ce este contemporan și modern. A rămâne în condițiile în care am lucrat până acum douăzeci de ani ar însemna că nu înțelegem prezentul și cu atât mai puțin viitorul.

 

     – Mă gândesc și la modelul celor de la Institutul Karolinska, unde tezele de doctorat sunt disponibile online, cine e interesat le accesează și le poate comenta oricând.
     – În prezent, s-a făcut un pas și la noi, cu toate modificările apărute în ultimul timp la Ministerul Educației, cu noile cerințe impuse de CNADTCU și cu modul de funcționare a școlii doctorale de la „Carol Davila“. Conducătorul de doctorat încă are un cuvânt important de spus asupra temei de cercetare. Elaborarea tezei și etapele de elaborare sunt sub controlul școlii doctorale.

 

Clasamente academice

 

     – Vă propuneți să ajungeți în top 500 al universităților din întreaga lume?
     – Suntem în top 500 european, pe locul al cincilea între universitățile din România și pe primul loc între universitățile de medicină și farmacie românești.

 

     – Cunoscând criteriile pe baza cărora sunt alcătuite aceste clasamente, cum evoluează UMF „Carol Davila“ de la un an la altul?
     – Cred că trebuie să muncim mai mult, să fim mai competitivi și să creștem parametrii scientometrici. Acesta este criteriul esențial pentru ierarhizarea universităților și nu ne dorim să pierdem locuri. Nu e ușor să crești în aceste clasamente, dar e obligatoriu. Însă trebuie spus și că suntem dependenți de două ministere – și nu la Ministerul Educației sunt probleme. În domeniul sănătății, cu 25.000 de medici plecați și cu alocările bugetare din PIB care sunt cele mai mici din Europa, dezvoltarea și practica medicală de vârf nu pot veni decât din alocări suplimentare de fonduri, din retehnologizarea sistemului și prin aducerea la zi a resursei umane, în întregul ei, în toate spitalele din România. Media trebuie să ajungă la nivelul mediei europene. Decidenții trebuie să pună în prim-plan educația și sănătatea, ca să putem spera la un viitor mai bun.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.