Cu o prevalență în creștere, în toată lumea și la toate vârstele, diabetul zaharat este în prezent una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică, la nivel global. Prof. dr. Cristian Serafinceanu, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM), a vorbit despre severitatea complicațiilor acestei boli și despre actualitățile din acest domeniu, care vor fi dezbătute în cadrul ediției din acest an a Congresului Național al SRDNBM.

 

    – Luna aceasta va avea loc Congresul Național al SRDNBM. Ce ne pregătiți anul acesta?
    – A 44-a ediție a Congresului Național al Societății va avea loc anul acesta la Poiana Brașov, între 23 și 26 mai. În prima zi va avea loc un curs precongres despre actualitățile în diabet și bolile metabolice, unde vor fi prezenți mai mulți lectori din străinătate. Va fi prezentă Johanna Andersson-Assarsson (Suedia), care va prezenta rezultatele unui studiu de urmărire a pacienților postchirurgie bariatrică. Va fi prezentă și dr. Alexandra Herbay (Franţa), care va prezenta interacțiunile psihosomatice în diabetul zaharat (DZ). Prof. dr. Nebojša Lalić (Serbia) a făcut parte din comitetele marilor studii clinice efectuate în DZ și va vorbi despre rezultatele acestora. Prof. dr. Harald Sourij (Austria) va vorbi despre DZ secundar hipercortizolemiei sau tratamentului cu cortizon. Și, nu în ultimul rând, avem invitați și doi lectori din România: prof. dr. Gabriela Roman (Cluj-Napoca) și prof. dr. Romulus Timar (Timișoara).

    – În cadrul sesiunilor plenare vor fi și lectori internaționali?
    – Avem 17 invitați internaționali din Europa, SUA, Israel, care vor vorbi despre diverse probleme de actualitate în DZ și bolile metabolice. Vor avea loc două mese rotunde: una pe tema medicinei de precizie, individualizată, care va fi joi, și una pe tema educației terapeutice a pacientului cu DZ, vineri dimineață. Un alt detaliu important: vom prezenta rezultatele studiului MENTOR după un an de urmărire prospectivă (studiul urmărește evoluția pacienților cu DZ tip 2 din România). MENTOR este primul studiu colaborativ și prospectiv realizat de SRDNBM. Bineînțeles, înainte de acesta a fost PREDATORR, dar MENTOR este un studiu prospectiv interesant și important. Sunt peste 1.000 de pacienți urmăriți și acestea vor fi primele rezultate pe care le facem publice. Părerea mea este că medicii diabetologi nu ar trebui să lipsească de la nicio sesiune din cadrul congresului, toate sunt importante și interesante. Vor fi și sesiuni interdisciplinare: de cardiologie, endocrinologie, chirurgie, inclusiv de chirurgie bariatrică. De asemenea, se va schimba conducerea societății și va fi ales noul comitet director. Conform rezultatelor alegerilor care au avut loc anul trecut, prof. dr. Romulus Timar (Timișoara) va deveni efectiv președintele societății pentru următorii trei ani.

    – Cum se realizează prevenția în cazul diabetului zaharat?
    – Prevenția diabetului zaharat este o chestiune mult dezbătută la momentul actual. În ghidurile internaționale se precizează exact care sunt timpii sau treptele, etapele prin care se realizează prevenția. Aceste metode se adresează populației la risc (celor cu sindrom metabolic, obezitate sau suprapondere, hipertensiune arterială, dislipidemie sau prediabet – care înseamnă fie creșterea glicemiei matinale, fie creșterea glicemiei după testul de toleranță orală la glucoză). Pentru aceștia trebuie făcut obligatoriu și anual screeningul pentru DZ tip 2, în special după vârsta de 40 sau 45 de ani. Sunt la risc și toți cei care sunt supraponderali sau obezi (inclusiv cei fără sindrom metabolic), cei care au în familie rude diagnosticate cu DZ tip 2, femeile care au avut feți macrosomi sau diabet gestațional. Pentru cei care au risc crescut de a dezvolta DZ, screeningul se realizează anual prin determinarea glicemiei și a colesterolului, se fac niște măsurători antropometrice pentru a vedea dacă există obezitate sau suprapondere și trebuie măsurată tensiunea arterială.

    – Este medicul de familie primul pilon în prevenția DZ?
    – Medicul de familie ar trebui să se implice în acest screening, dar este o muncă uriașă. Numărul celor care au aceste probleme, al posibililor pacienți, este foarte mare. În România, 60–70% din populația adultă este supraponderală sau obeză, deci vorbim despre milioane de persoane.

    – Ce se face în acest moment? Ce se poate face în plus?
    – Teoretic ar trebui să existe o logistică adecvată, o structură care să fie dedicată acestei acțiuni. Prevenția în DZ nu ar trebui făcută doar așa, printre altele. Am discutat cu câțiva colegi medici, implicați și în politică, care își doresc să pună în dezbatere o lege a prevenției pentru DZ tip 2, pentru obezitate și sindrom metabolic. Acest proiect trebuie discutat, dezbătut, pentru că este important să fie bine făcut. Diabetul zaharat, prin complicațiile lui, este o uriașă problemă de sănătate publică. Trebuie gândit un cadru legal adecvat prin care să avem posibilitatea să înființăm un registru național de diabet, să avem resurse alocate. Trebuie să avem o bază de date bine pusă la punct și o gestiune adecvată a acestor date. Și trebuie făcută o monitorizare adecvată a acestor pacienți cel puțin o dată pe an. Este o discuție foarte amplă, care implică eforturi umane și materiale, de timp, personal, iar aceste detalii ar trebui reglementate legal.

    – Noile clase terapeutice sunt disponibile și în România?
    – Da, trebuie neapărat să precizez că suntem printre țările în care noile clase terapeutice pentru diabet au pătruns repede și bine, fiind incluse în Programul Național. Avem la dispoziție practic aproape toate noile clase terapeutice și în curând vom avea chiar și mai mulți reprezentanți din și mai multe clase. Nu ne putem plânge în această privință, deși pentru prescrierea acestor molecule există protocoale, ele nu pot fi asociate oricum. Trebuie să accelerăm puțin instruirea medicilor din toată țara pentru a avea o utilizare eficientă a moleculelor inovative, astfel încât acestea să își îndeplinească rolul terapeutic.

    – Care sunt complicațiile diabetului zaharat care pun în dificultate medicul?
    – Toate complicațiile diabetului zaharat pun probleme medicului curant. Poate să apară retinopatia severă, cu pierderea mai mult sau mai puțin rapidă a vederii. Tot diabetul poate să ducă la apariția bolii cronice de rinichi, ajungând până la nevoia de dializă, sau la neuropatii severe care să ducă la amputația de membre. Foarte important este și riscul cardiovascular care se adaugă acestei patologii și care poate induce evenimente cardiovasculoare majore: infarct miocardic, accident vascular, insuficiență cardiacă.

    – Care este conduita specifică în cazul copiilor diagnosticați cu diabet zaharat?
    – În principiu, copiii necesită o îngrijire specială, pentru că ei trebuie să trăiască toată viața cu această boală. Una e să facă DZ o persoană de 50 de ani care, cu un tratament mai mult sau mai puțin echilibrat, ajunge la 70 de ani, iar alta e să fie diagnosticat cu DZ un copil de cinci ani, care trebuie să trăiască până la vârsta adultă cu această boală. Una dintre problemele principale ține de monitorizarea acestora și de riscul de hipoglicemie. Acesta este motivul pentru care copiii cu DZ necesită îngrijire specială și resurse suplimentare din partea sistemelor de sănătate.

    – Cum a decurs campania „Act today to change tomorrow”, dedicată copiilor diagnosticați cu DZ tip 1?
    – Campania va fi reluată, pentru că ea s-a încheiat în urma fondurilor strânse. În urma donațiilor, am achiziționat senzori și consumabile pentru zece copii. Inițiativa poate continua, dar trebuie să actualizăm conturile în care se pot face donațiile și numerele de telefon.