Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă va organiza peste două luni un nou congres. Detalii despre evenimentul la care „Viaţa medicală“ este partener media principal, dar şi informaţii despre dificultăţile cu care se confruntă specialiştii ne oferă prof. dr. Dorel Săndesc, preşedintele SRATI, intervievat de Iftimie Nesfântu.

"> Dorel Săndesc: „Ne luptăm cu un sistem instabil, imprevizibil şi adeseori opac“ - Viața Medicală
Interviuri

Dorel Săndesc: „Ne luptăm cu un sistem instabil, imprevizibil şi adeseori opac“

de Iftimie NESFÂNTU - mar. 21 2014
Dorel Săndesc: „Ne luptăm cu un sistem instabil, imprevizibil şi adeseori opac“

Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă va organiza peste două luni un nou congres. Detalii despre evenimentul la care „Viaţa medicală“ este partener media principal, dar şi informaţii despre dificultăţile cu care se confruntă specialiştii ne oferă prof. dr. Dorel Săndesc, preşedintele SRATI, intervievat de Iftimie Nesfântu.

Între 14 şi 18 mai, la Sinaia, va avea loc a patruzecea ediţie a congresului Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI), reuniune la care „Viaţa medicală“ este partener media principal. Detalii despre evenimentul de peste două luni ne oferă prof. dr. Dorel Săndesc, preşedintele SRATI.

 

 

     – Ce aduce nou ediţia de anul acesta a congresului SRATI?
   – În primul rând, anul acesta va fi o ediţie aniversară, a patruzecea. Aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani, această reuniune a specialităţii noastre vine „la pachet“ cu alte câteva manifestări ştiinţifice, devenite deja tradiţionale: congresul româno-francez de ATI, simpozionul româno-israelian de actualităţi în ATI, congresul asistenţilor de ATI şi congresul Societăţii Române de Sepsis. Noutatea absolută o reprezintă organizarea, în 2014, a primei ediţii a simpozionului „România dodoloaţă“ organizat de societăţile de ATI din România şi Moldova.

 

      – „România dodoloaţă“?
    – Acesta este numele cu rezonanţă istorică pe care l-am atribuit primului simpozion. Acum mai bine de un deceniu, printr-un program iniţiat de profesorul Iurie Acalovschi, sprijinit de societăţile mondială şi europeană de ATI, medici rezidenţi ATI din Moldova au beneficiat de burse de studiu la Cluj-Napoca. În acest an, am depus atât la Societatea Europeană de Anestezie, cât şi la cea mondială, un proiect similar, prin care rezidenţii ATI din Moldova să poată efectua stagii de pregătire în mai multe centre din România. Recent, SRATI a decis să sprijine eforturile colegilor noştri de peste Prut, de racordare a învăţământului ATI la standardele europene, prin achitarea taxelor de înscriere a acestora la examenul pentru obţinerea diplomei europene de ATI, examen oficial adoptat în România ca parte a examenului pentru titlul de medic specialist ATI. Suntem singura specialitate din România care a făcut acest pas până în prezent. Le-am dăruit, de asemenea, cărţi pentru pregătirea acestui examen. Participăm activ şi sprijinim organizarea manifestărilor ştiinţifice din Republica Moldova, iar reprezentanţi ai Societăţii de ATI din Republica Moldova sunt, în ultimii ani, prezenţe constante, privilegiate, la întâlnirile organizate în România.

 

      – Anul acesta organizaţi ediţia cu numărul 40 a congresului SRATI. De unde vine motivaţia din spatele acestei serii?
    – Ne motivează, în primul rând, perseverenţa înaintaşilor noştri, creatorii şi pionierii acestei specialităţi în România. Ei au reuşit să menţină neîntrerupt şirul întâlnirilor anuale ale societăţii noastre. Apoi, ne motivează şi recunoaşterea internaţională fără precedent de care se bucură Şcoala românească de ATI. Colegi de-ai noştri sunt aleşi în poziţii de vârf ale celor mai importante societăţi ştiinţifice şi profesionale de profil din lume. Conf. dr. Daniela Filipescu, de exemplu, este preşedinta Societăţii Europene de Anestezie (ESA), eu sunt membru în boardul Societăţii Mondiale de Anestezie, conf. dr. Şerban Bubenek este membru al boardului ESA şi al comitetului de examinare pentru diploma euro­peană de ATI, prof. dr. Sanda Copotoiu este membră a comisiei de etică a ESA, conf. dr. Elena Copaciu şi prof. dr. Ioana Grigoraş fac parte din boardul european de anestezie. De câţiva ani, România nu mai este doar o prezenţă pasivă la manifestările ştiinţifice internaţionale – specialiştii români sunt invitaţi să susţină conferinţe la cel mai înalt nivel. Personal, am susţinut anul trecut opt conferinţe în străinătate, iar alţi colegi din SRATI sunt prezenţe constante peste hotare. În acelaşi timp, tot mai mulţi conferenţiari din străinătate participă la congresele noastre – peste 45 au confirmat deja participarea pentru anul acesta. Pentru medicii tineri, mai ales, acest lucru înseamnă foarte mult.

 

    – Cum vă descurcaţi în noianul de probleme ale sistemului sanitar românesc?
    – Aţi atins o zonă foarte sensibilă. Ne luptăm cu un sistem instabil, imprevizibil şi adeseori opac. Este un efort mare pentru noi, dar şi o provocare continuă. În a doua jumătate a anului trecut, am reuşit să imple­mentăm programul naţional de finanţare a cazurilor critice din secţiile ATI, care a determinat o schimbare radicală în bine a calităţii actului medical în principalele secţii de specialitate din ţară. Acest program a plecat de la o realitate evidentă – îngrijirea marilor urgenţe, a cazurilor grave, făcută în condiţii foarte bune în faza de prespital, care ne obligă la o continuare: îmbunătăţirea condiţiilor din spital, în speţă din secţiile ATI, inadecvate până la demararea acestui program. Era o incompatibilitate faptul că se asigura un standard european pentru faza de prespital, iar, mai departe, se lăsau lucrurile la voia întâmplării. Asigurând finanţarea suplimentară pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare neacoperite de asigurările de sănătate, programul a făcut ca toţi pacienţii critici, indiferent de etiologie, să beneficieze de îngrijire corespunzătoare. Este o gură de oxigen pentru toate secţiile spitalului de urgenţă. Programul a fost remarcat şi la nivel internaţional, eu însumi fiind invitat să îl prezint la trei întâlniri organizate în ţări vecine, precum şi la congresul european de ATI din 2013, la Stockholm. În prezent însă, suntem îngrijoraţi pentru că, din cauza instabilităţii politice, deşi s-a anunţat continuarea programului, încă nu a demarat şi, mai mult, primim deja veşti despre o reducere a bugetului alocat.

 

     – În programul congresului SRATI 2014, un loc aparte îl ocupă problematica transplantului de organe. Despre ce va fi vorba?
    – Anul trecut a adus pentru noi o performanţă deosebită în domeniul transplantului de organe: România a fost ţara cu cea mai mare creştere (procentuală) din lume a numărului de donori de organe şi ţesuturi, aflaţi în moarte cerebrală. Un rol esenţial în acest succes l-au avut medicii ATI din reţeaua naţională de identificare şi management al donatorilor de organe în moarte cerebrală. Reţeaua a fost constituită la finalul anului 2012, prin ordin al ministrului sănătăţii, iar eu o coordonez. Vreau să remarc aici contribuţia esenţială a doctoriţei Carmen Pantiş, pentru realizările exemplare de la Oradea, precum şi colaborarea foarte bună pe care o avem cu dr. Victor Zota şi reţeaua de coordonatori de transplant. Din păcate, şi bucuria acestor realizări este umbrită de faptul că, deşi prevăzută în legislaţie, niciun medic ATI din reţea nu a primit plata pentru munca efectuată în 2013, iar veştile despre bugetul programului de transplant pe anul 2014 nu sunt nici ele foarte bune.

 

     – Cu toate acestea, rămâneţi optimist?
    – Da, trebuie. Aşa cum spuneam, sistemul sanitar românesc, perceput în general pentru aspectele sale negative, s-a remarcat, în cursul anului trecut, pentru programul de ATI şi cel de transplant. Noi credem că dezvoltarea acestora trebuie să rămână o prioritate strategică, iar congresul SRATI va amplifica acest mesaj.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe