Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Două Românii într-una

Viața Medicală
Demostene ȘOFRON vineri, 6 mai 2022

Pandemia de COVID-19 a evidenţiat încă o dată diferenţele dintre serviciile și îngrijirile medicale oferite în mediul urban și în cel rural, spune prof. dr. Vasile Drug. O altă problemă prezentă în ultimii doi ani este legată de sursele de informare spre care se îndreaptă populaţia.

VasileDrug3

CARTE DE VIZITĂ:

  • Membru în juriul pentru alcătuirea a două ghiduri de practică: Consens naţional pentru tratamentul hemoragiei variceale din ciroza hepatică, respectiv Tratamentul hemoragiei digestive superioare non-variceale
  • Participant la introducerea în premieră naţională a enteroscopiei spirale
  • A introdus, în premieră naţională, înregistrarea motilităţii anorectale în evaluarea tulburărilor de defecaţie și a sindromului de intestin iritabil, precum și tehnici de biofeedback pentru tratamentul tulburărilor de defecaţie

Ce a adus pandemia în viaţa medicului și a pacientului?

Pentru pacientul român provocarea cea mai mare a fost legată de asigurarea serviciilor de sănătate. Aceasta a fost greu de manageriat în teritoriu, și nu numai la noi. Mulţi pacienţi au fost afectaţi de lipsa accesului la serviciile medicale, de la diagnostic la tratament, intervenţii chirurgicale, acolo unde a fost cazul. Ne-am adaptat din mers, mai ales că nici noi nu știam cu ce ne confruntăm.

În plus, în primele luni, nici nu am avut acces la o vaccinare care ne-ar fi oferit nouă, medicilor, un respiro, iar pacienţilor un confort fizic și mental. Cu toţii recunoaștem că prima perioadă a fost cea mai dificilă pentru noi ca specialiști, pentru pacienţi, pentru aparţinători.

Cum se explică faptul că, faţă de alte zone naţionale, cea a Moldovei a fost încercată din plin de pandemie? Pe lângă numărul mare de cazuri, se poate vorbi și despre incendii în unităţile spitalicești.

Mi-este greu să vin cu niște supoziţii. Sunt mai mult constatări. Ele ţin de modul inegal în care sunt distribuite serviciile de sănătate în zonele României – aceasta ar fi o explicaţie. Accesul la serviciile de sănătate poate fi o altă explicaţie. Sunt, de fapt, două Românii. Una este România urbană, în care accesul la serviciile de sănătate, confortul și calitatea vieţii sunt de un anumit nivel. A doua Românie este cea rurală și a zonelor defavorizate, în care este recunoscut faptul că serviciile medicale fie lipsesc, fie lasă mult de dorit. Aceasta este o altă explicaţie, plauzibilă însă.

Calea de urmat în informare

Pacientul român din mediul urban are parte de „Doctor Google”, cel din mediul rural,  de vocea vecinilor, prietenilor, a preotului...

La nivelul Colegiului Medicilor din Iași, dar și la cel naţional s-au făcut și se fac studii legate de modul în care se interacţionează de doi ani încoace. O parte dintre aceste studii sunt disponibile. Ele evidenţiază modul în care activitatea medicală a fost și este afectată de sursele de informare ale pacienţilor.

Și într-un caz, și în celălalt, pot afirma că nici „Doctor Google”, nici părerile vecinilor nu sunt credibile, nu sunt păreri avizate, nu sunt repere credibile.

Reperele de urmat sunt cele ale specialiștilor, începând cu medicul de familie, atât în urban, cât și în rural.

Promovarea informaţiilor livrate de breasla medicală trebuie avută mereu în vedere și luată în considerare. Ceea ce nu înseamnă, să fim bine înţeleși, politicienii!

Este o anomalie ca pacientul să vină la medic informat din surse deloc credibile.

Modul în care informaţiile sunt disparate în rândul populaţiei suferă schimbări continue. Internetul a intrat de mult timp în viaţa noastră. Iată încă un motiv să se ţină cont de sfatul medicului. În plus, este rolul societăţilor profesionale și al Colegiilor medicilor să informeze pacienţii corect, iar informaţiile să fie la nivelul de înţelegere al pacienţilor.

Cum pot fi contracarate aceste deprinderi?

Noi, medicii, trebuie să facem educaţie și cu ajutorul internetului. O problemă la care încă ne adaptăm ţine de felul în care facem sau acordăm asistenţă medicală la distanţă. Nu uitaţi un lucru, important chiar. Cu aceste mijloace, noi ne-am acomodat în timp, nu le-am învăţat de pe băncile facultăţilor.

Comunicarea prin mediile virtuale ar trebui luată în serios și cred că ar fi util un curs de comunicare medic-pacient-aparţinători. Un prim pas s-a făcut în perioada pandemiei, când s-au făcut multe consultaţii online. Noi dăm anumite informaţii pe WhatsApp și, din păcate, nu în cel mai profesionist mod, așa cum se dau în cabinet. Mai este ceva... Sunt multe date ce ţin de securitatea informaţiilor. În străinătate au fost mediatizate cazuri în care bazele de date ale spitalelor au fost atacate. În momentul în care comunicăm online, ne expunem și noi, se expune și pacientul.

Necesarul de specialiști, slab fundamentat

Cum ar putea fi rezolvat deficitul de servicii medicale din mediul rural? Înainte exista stagiatura.

Un asemenea lucru trebuie gândit la nivel naţional. Trebuie pusă pe picioare o strategie de creștere a nivelului asistenţei medicale în rural și în zonele defavorizate. Colegiul Medicilor este cel care poate da soluţiile profesioniste. Cât privește introducerea unui an de stagiatură, pot spune că nu este deloc o decizie ușor de luat. Trebuie bine gândită și bine pusă pe hârtie.

Modul în care tinerii medici își aleg specialitatea ţine de mediile pe care le au. Un student bun sau foarte bun are ocazia să aleagă ceea ce dorește. Problema este alta. De multe ori, tinerii medici nu știu ce să aleagă. După un an de stagiu ar putea alege altceva. Unii aleg să mai facă un rezidenţiat. Înseamnă că nu și-au găsit încă locul. Nu l-au găsit și pentru că necesarul pe specialiști, pe medici, pe zone nu este foarte bine fundamentat.

De ce spuneţi asta?

Noi mergem încă pe niște criterii istorice. Mai trebuie avut ceva în vedere, noutăţile care apar, procedurile noi de învăţat și urmat. Sunt investigaţii disponibile faţă de altele care ar trebui să fie disponibile. Or, lucrurile acestea trebuie gândite la nivel naţional, într-un mod riguros și pentru o perioadă mai lungă de timp – zece ani să zicem. Poate la nivel de doctori tineri există un deficit.

Este vorba, la urma urmei, de o investiţie pe care statul român a făcut-o și o face în student. Acești bani alocaţi educaţiei și formării trebuie gestionaţi în mod eficient. Ca ţară, nu suntem cei mai bogaţi de pe Pământ, deci nu ne putem permite orice și oricând, în orice circumstanţă. Trebuie lucrat cu cifrele reale la îndemână. Sunt de luat decizii – unele vor nemulţumi și vor fi apreciate ca nepopulare. Există o migraţie în rândul tinerilor medici și este normal să fie așa, lumea este în mișcare.

 

 

Etichete: alegerea specialitatii medicina medici rural necesar medici rural

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC