CARTE DE VIZITĂ:

• Medic primar Geriatrie și Gerontologie, specialist medicină internă
• Doctorand și asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
• S-a implicat în mai multe proiecte naţionale și internaţionale, precum BrainAging, E-NO FALLS, LiveWell, CONFIDENCE și RADAR-AD
• Director medical în cadrul Enayati Hospital/Home, parte integrantă din Enayati Medical City

De ce aţi ales Geriatria și Gerontologia?

Întotdeauna mi-am dorit să fac ceva în domeniul medicinei anti-aging. Bineînţeles, am visat iniţial chirurgie plastică, apoi oftalmologie. Dar s-a nimerit ca în rezidenţiat să descopăr, cochetând cu medicina internă când eram preparator universitar, că îmbătrânirea nu înseamnă neapărat chirurgie sau dermatologie, ci să fii sănătos pe interior, să nu ai boli și să faci prevenţie. Așa că am ales cea de-a doua specialitate: Geriatrie și Gerontologie.

Care au fost cele mai importante momente care v-au marcat drumul profesional?

Primul a fost chiar la început, la terminarea facultăţii, când am ales calea carierei universitare în Medicină internă, unde am avut câţiva mentori care mi-au influenţat latura de clinician. Mă consider norocoasă, pentru că sunt printre ultimele generaţii care au avut drept mentori pe marii profesori ai medicinei românești, ca profesorul Mihail Anton, acad. prof. dr. Ludovic Păun, de exemplu. Ulterior, alegerea geriatriei a fost catalizată de întâlnirea doamnei profesor Luiza Spiru și sunt mândră că am urmat școala domniei sale. De aici a decurs dezvoltarea cea mai importantă a carierei mele.

Pierderea independenţei, cea mai mare provocare

Care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă vârstnicii?

Sunt numeroase, pentru că vârstnicul este un pacient fragil/vulnerabil și poate avea multe patologii. Dar, în general, cele mai mari probleme sunt cele legate de bolile cronice, invalidante și de trecerea de la stadiul de independenţă la cel de pacient dependent. Această trecere reprezintă cea mai mare provocare, atât pentru pacient, cât și pentru familie.

Vârsta nu mai este un criteriu

Când trebuie să apelăm la un medic specializat în Geriatrie și Gerontologie?

De cele mai multe ori se întâmplă ca rudele și familia să observe primele semne sau simptome ale unei boli la un pacient și să apeleze la serviciile noastre. În primul rând, deși definiţia clară a geriatriei spune că oferim servicii pacienţilor de peste 65 de ani, din păcate, vârsta nu mai este un criteriu. Vârsta biologică a scăzut foarte mult faţă de vârsta cronologică, adică cea din buletin. Așa că de multe ori poţi întâlni bolile vârstei a treia la persoane mult mai tinere.

Al doilea criteriu hotărâtor în a apela la un medic geriatru pentru a putea fi luate primele măsuri și pentru a pregăti familia ar fi observarea unei degradări importante a stării generale a pacientului, în special în sfera cognitivă (de exemplu, apariţia și depistarea unei boli de memorie). Nu în ultimul rând, este preferabil să se apeleze la medic, mai ales dacă este vorba despre orice pacient adult vârstnic, cu orice tip de problemă, în special de tip cronic.

Din observaţiile dumneavoastră, bătrâneţea este grea, așa cum spun persoanele de vârsta a treia?

Da, cei mai mulţi dintre vârstnici așa declară. Dar noi susţinem ideea că bătrâneţea nu este o boală în sine. În momentul în care bătrâneţea devine grea, vorbim de fapt despre boli sau afecţiuni legate de vârstă. Multe dintre ele pot fi tratate, iar unele chiar prevenite dacă se acţionează la timp. Și când bătrâneţea nu mai este privită ca o boală, ci este văzută doar ca proces fiziologic la care încă, din păcate, nu s-a descoperit leacul, atunci putem discuta despre o încetinire a acestui proces în anumite cazuri.

Bătrâneţea poate fi plăcută dacă știm cum să tratăm o boală, cum să prevenim complicaţiile unei afecţiuni, dacă putem consilia de asemenea și familia, astfel ajutând la creșterea calităţii vieţii.

Pandemia de COVID-19 i-a afectat pe vârstnici?

Din păcate, da, foarte mult chiar. În perioada pandemiei acesta a fost segmentul de vârstă cu cea mai mare mortalitate – atât printre cei de acasă, dar mai ales pentru cei instituţionalizaţi. Dar aș insista un pic mai mult pe pierderile suferite atât din cauza lipsei de educaţie medicală, cât și a imposibilităţii vârstnicului și familiei sale de a mai apela, pe timpul pandemiei, la serviciile pentru boli cronice.

Aceste servicii au fost aproape în totalitate închise, iar vârstnicii instituţionalizaţi au fost complet izolaţi, strict din motive epidemiologice, ceea ce a dus și la apariţia de tulburări psihice și comportamentale, anxietăţi, frici. Au apărut și lipsa încrederii faţă de actul medical, faţă de medici, dar și scăderea adresabilităţii la servicii medicale. Astfel s-a ajuns la o degradare însemnată a stării bolnavilor cronici sau la apariţia unor afecţiuni care, nedescoperite la timp, au prognostic fatal.

Care sunt dificultăţile cu care vă confruntaţi?

În orice specialitate sunt momente mai grele. Lucrăm cu pacienţi uneori problematici, cu boli de memorie, lucrăm și cu familiile lor, cazurile sunt foarte complexe, cu patologii multiple. Și atunci, de cele mai multe ori, sunt necesare foarte multă energie și implicare din partea noastră.

Servicii de calitate pentru pacientul vârstnic fragil

Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiţi director medical în cadrul Enayati Hospital/Home?

A fost o oportunitate, o situaţie care a apărut destul de brusc și am acceptat provocarea. Iniţial am venit aici pentru a dezvolta servicii medicale în ceea ce privește pacientul geriatric, un pacient complex. După aceea am observat că este nevoie de dezvoltarea unor servicii care să includă toate compartimentele clinice în ce privește serviciile pentru boli cronice. Ne dorim foarte mult să oferim servicii de calitate pacientului vârstnic fragil, care poate avea nevoie de recuperare sau paliaţie, în funcţie de diagnostic, și vrem să oferim aceste servicii foarte complexe, adaptate și individualizate pentru fiecare pacient.

Ce vă doriţi să realizaţi în următorii ani, în plan profesional?

Îmi doresc provocări, dezvoltare profesională permanentă și totodată să insuflu această energie și celorlalţi colegi cu care lucrez, astfel încât să rămânem o echipă sudată care să ofere pe termen lung servicii medicale de calitate destinate pacientului vârstnic.

Este fundamental în geriatrie ca vârstnicii să înţeleagă că bătrâneţea în sine nu este o boală, este un proces fiziologic care începe de când ne naștem, practic la nivelul fiecărui organ în parte, până murim.