Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Dr. Bogdan Tănase: „Îmi doresc o faţă mai umană pentru IOB”

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 16 aprilie 2021

Luna trecută a însemnat pentru dr. Bogdan Tănase numirea în funcţia de manager al IOB. Astăzi vă prezentăm câteva dintre priorităţile sale în noua sa calitate.

Dr. Bogdan Tănase este medic chirurg de chirurgie generală și de chirurgie toracică, precum și președinte al Alianţei Medicilor.
A absolvit Colegiul B. P. Hașdeu Buzău și UMF „Carol Davila” București. A urmat cursuri de perfecţionare și stagii de pregătire în Franţa, în domeniul chirurgiei hepatice și hepatobiliopancreatice și în chirurgie toracică. Este membru al mai multor societăţi profesionale din ţară și străinătate.

Cea mai buna - tanase

A fost numit, luna trecută, în funcţia de manager al Institutului Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu” București ( IOB). Anterior numirii, acesta a ocupat funcţia de director medical al instituţiei. Iniţiat în tainele chirurgiei de medicul Rădiţa Popescu, „mâna de chirurg” și-a format-o sub supravegherea chirurgului Ion Daniel (în prezent șeful Clinicii de Chirurgie III din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă București).

Spune că s-a format la Clinica de chirurgie a Spitalului „Caritas”, care, „după ce s-a desfiinţat spitalul, a fost transplantată la IOB”. Aici, datorită profesorului Teodor Horvat, a fost atras de chirurgia toracică, de care nu s-a mai despărţit.

Clădirea IOB a fost construită cu circuite care, iată, sunt foarte utile în zilele noastre...

Așa este, clădirea e organizată cu circuite actuale, dar din păcate, timp de 30 de ani nu a beneficiat de investiţii majore. Nici clădirea, și nici ceea ce este în jurul ei. Am de gând să obţin fonduri pentru a da o faţă mai umană acestui Institut, care tratează pacienţi cu boli grave și cărora trebuie să li se ofere un confort psihic inclusiv prin arhitectură și prin ceea ce este în jurul spitalului.

Mai concret, ce înseamnă o faţă umană pentru Institut? Ce ar trebui schimbat?

În primul rând, parcarea și ceea ce este în jur. Să amenajăm un mic părculeţ în care oamenii să se poată plimba. Curţile interioare – institutul are patru –, care sunt într-o stare destul de rea, cred că, la fel, cu o investiţie minimă ar putea fi transformate în locuri de relaxare pentru pacienţi și pentru personalul medical. Să schimbăm un pic peisajul, care în momentul acesta este destul de deprimant și nu trebuie să adăugăm deprimarea peisajului unei deprimări adusă de boală.

Și în clădire?

În clădire sunt deja niște proiecte de investiţii majore în curs de aprobare, dar acestea sunt pe termen lung. Unul dintre ele, început de conducerea anterioară, este anveloparea și eficientizarea energetică a clădirii.

Un proiect generos și absolut necesar, pentru că nu trebuie să mai trecem prin ce am trecut iernile trecute; cumva, trebuie să avem o independenţă energetică din punctul de vedere al căldurii și al alimentării cu electricitate. Să nu mai depindem de reţeaua comună, care în condiţiile actuale nu poate să ne deservească cu cât avem noi nevoie.

Cu reţeaua de gaze medicale cum vă descurcaţi? Știu că nu aveţi o sursă proprie de oxigen medical.

În momentul acesta, sursa noastră de oxigen este fabrica de oxigen medical de la Institutul Clinic Fundeni. E nevoie de o reconfigurare a reţelei de gaze medicale. Ea se poate rezolva pe termen scurt și mediu. Ministerul Sănătăţii are un proiect legat de siguranţa pacientului, care tocmai nevoii acesteia i se adresează. Adică să extindem reţeaua de gaze medicale în așa fel încât fiecare pacient să poată avea, la nevoie, o sursă de oxigen medical.

PALIAŢIE LA STANDARDE MODERNE

Institutul mai deţine două clădiri care sunt nefolosite în acest moment. Aveţi vreo intenţie vizavi de ele?

Da. Una este biobaza, care a fost folosită, dar nu la potenţialul maxim, timp de 30 de ani. Clădirea s-a degradat, dar structural este bună. Am început un proiect de recompartimentare a clădirii pentru a dezvolta un centru de paliaţie la standarde moderne: camere cu un singur pat, cu baie, cu facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, cu ferestre mari, astfel încât toţi bolnavii să aibă lumină suficientă.

Iar la parter să se extindă spitalizarea de zi pentru oncologie medicală – pentru cei care fac chimioterapie în spitalizare de zi. Și, tot în clădirea aceasta, care are cinci niveluri în total, am dori să dezvoltăm un Centru de studii de fază I. Proiectul este gata, acum trebuie să găsim sursa de finanţare pentru a-l finaliza. Probabil va fi printr-un proiect european.

Și cealaltă clădire?

Cealaltă clădire a fost gândită ca o fabrică de medicamente la momentul construirii Institutului, dar nu a funcţionat niciodată. Din această cauză, structura s-a deteriorat. Aici nu avem un proiect așa de avansat cum avem pentru biobază, dar intenţia este de a dezvolta un hotel pentru pacienţi și aparţinători. Ar putea fi realizat în 5-6 ani.

Ce ar însemna pentru Institut acest hotel?

Ne-ar ajuta să dezvoltăm o paletă mai largă de servicii de spitalizare de zi. Spitalizare de zi de radioterapie, de exemplu, iar pacienţii, după ce fac ședinţele de radioterapie, să fie cazaţi acolo.

Din cauza felului în care se decontează serviciile de radioterapie la noi, pentru spital este o pierdere economică să funcţioneze cu secţii de radioterapie cu paturi unde pacienţii să fie internaţi pentru a face radioterapie. Și, de ce nu, să implementăm servicii de chirurgie one day surgery. Multe dintre serviciile chirurgicale pe care noi le practicăm în momentul de faţă se potrivesc foarte bine acestui concept.

DIGITALIZAREA, UN PROIECT AMBIŢIOS

Era în discuţie aici și realizarea unui centru de diluţie în cadrul farma­ciei. Mai este de actualitate?

Centrul de diluţie este o nevoie căreia trebuie să îi răspundem. Este un proiect pe termen mediu care trebuie rezolvat. De fapt, centrul de diluţie este numai un punct dintr-un proiect mai amplu, și anume o digitalizare a Institutului, care să implice și trasabilitatea pacientului, a actului medical și a medicamentului.

Ce înseamnă asta?

Înseamnă că fiecare pacient va primi un cod de bare, fiecare medicament care iese din farmacie primește de asemenea un cod de bare, fiecare material sanitar care va fi folosit în îngrijirea pacientului are un cod de bare.

În acest fel, ceea ce este folosit la patul pacientului este înregistrat automat și nu mai implică muncă de scriptologie, adică medicul sau asistenta să petreacă la calculator un răstimp după ce își termină clinica. Asta înseamnă că trebuie să dezvoltăm o reţea informatică, iar centrul de diluţii este o parte care se atașează acestui proiect mai mare al digitalizării.

Mai concret, care este rolul acestui centru de diluţii?

Practic, fiecare pacient care face chimioterapie va primi un flacon cu medicamentul deja preparat în diluţia prescrisă de medicul oncolog. De ce trebuie procedat așa? Deoarece lucrul cu citostatice necesită măsuri speciale de protecţie; personalul nu ar trebui să vină în contact cu aceste medicamente, ci prepararea lor să fie făcută automat în farmacie.

Asta înseamnă că ne trebuie o trasabilitate foarte bună a flacoanelor respective, în așa fel încât să nu se întâmple să administrăm medicamentul sau doza greșită unui pacient care nu are nevoie de ea.

DIAGNOSTIC PRECIS PENTRU CANCERUL BRONHOPULMONAR

Știu că vă doriţi un Centru integrat pentru diagnosticarea genetică a pacienţilor cu cancer bronhopulmonar.

Așa este. Aș vrea să dezvolt acest proiect, care nici măcar nu necesită o investiţie mare, pentru că structura deja există. Ar fi nevoie de aproximativ 200.000 de euro. În România, pacienţii au acces la tratamente scumpe și extrem de eficiente împotriva cancerului bronhopulmonar, dar tratamentul cu aceste molecule necesită un diagnostic precis, pentru un tratament personalizat. Adică, inclusiv un diagnostic genetic.

În prezent, de la momentul în care un pacient este diagnosticat radiologic cu o tumoră pulmonară până când i se pune diagnosticul complet trec, după aprecierea mea, aproximativ două luni. Asta, pentru că sunt niște etape esenţiale care trebuie parcurse: bronhoscopie, examen anatomopatologic standard, histopatologie, imunohistochimie, diagnostic genetic, și după tot acest demers se ajunge la diagnosticul complet, iar pacientul poate fi îndrumat către chirurg, oncolog ș.a.m.d.

Dacă facem un centru aici în Institut, care să ofere toate aceste servicii, cred că ar fi un lucru foarte bun. Cumva, schiţa este pornită, pentru că noi avem un laborator de bronhologie – este nevoie de o investiţie ca să dezvoltăm acest laborator –, avem un laborator de anatomie patologică, care s-a dezvoltat destul de frumos și face de cel puţin de un an imunohistochimie. Avem biologi care știu să facă secvenţiere și care pot să ofere diagnostic genetic. Putem valorifica toate aceste resurse.

Etichete: bogdan tanase umf carol davila IOB fonduri fabrica oxigen institutul fundeni biobaza oncologie medicala fabrica medicamente citostatice diagnostic fundeni

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.