Dr. Mihaela Cucu a absolvit medicina la Iași, în 1988, și este medic specialist Medicină Fizică și Balneologie din 1994. După zece ani
de activitate în cadrul Institutului Naţional de Geriatrie „Ana Aslan” – clinica Otopeni, s-a alăturat echipei centrului balnear Ana Aslan Health Spa Eforie Nord, unde este director medical din 2004.

Aflat la parterul Ana Hotels Europa în Eforie Nord, Ana Aslan Health Spa este un punct de reper al istoriei tratamentelor balneo și ritualurilor antiîmbătrânire din ultimii 50 de ani și una dintre principalele destinaţii românești de wellness.

Factorii de cură se regăsesc într-o varietate impresionantă de terapii: masaje (inclusiv cu nămol), împachetări cu nămol și parafină, băi cu nămol, băi cu plante, dușuri subacvale, terapii cu curenţi de joasă, medie și înaltă frecvenţă, ultrasunete, băi galvanice, aerosoli, tratamente cu câmp magnetic de joasă frecvenţă, terapii laser, kinetoterapie în piscina cu apă sărată încălzită etc. Centrul are o suprafaţă de 1.800 mp și 36 de cabinete pentru terapii individuale. 

Cum aţi ajuns să vă ocupaţi de spa-ul de la Hotel Europa?

În 2004, de când s-a deschis spa-ul, printr-un contract de colaborare între Ana Hotels și Institutul Naţional de Geriatrie. Iniţial, am venit în comisia de recrutare a echipei, apoi am venit ca să pun spa-ul pe picioare din punct de vedere al specialităţii mele și, până la urmă, m-am lăsat convinsă să rămân aici. Am renunţat la București, la viaţa tumultuoasă de acolo și la o posibilă carieră în cadrul Institutului Naţional de Geriatrie.

Aţi regretat vreodată?

Dacă e să pun în balanţă, au fost și mici momente de regret, de nostalgie. Mă gândeam ce ar fi fost dacă aș fi rămas acolo, dar, pe de altă parte, aici, pe litoral, fac ceea ce-mi place. Iar nivelul de stres e mult mai redus decât într-un institut naţional. Deși, și aici exigenţele sunt foarte mari, fiind într-un lanţ hotelier cu spa-uri.

Combin partea medicală cu partea de recuperare, pot să practic medicina holistică

Ce vă place cel mai mult în ceea ce faceţi?

Îmi place tot! Aici combin partea medicală cu partea de recuperare. Pot să practic acea medicină holistică, lucru care mi-e tare drag. Privim oaspetele – noi nu îl numim pacient – în ansamblu, ca un întreg. Nu ne interesează doar corpul fizic, cu disfuncţiile și afecţiunile lui, ci și partea psihică, emoţională.

Încercăm să îndrumăm oaspeţii și să urmeze un stil de viaţă sănătos. Am creat pentru ei un decalog cu reguli de bun-simţ, reguli de bază, pe care toţi le cunoaștem, dar care, puse într-un singur document, ne ajută să identificăm ce facem bine și ce nu facem bine. Într-un spa medical, balnear, oaspeţii nu vin numai pentru stricta tratare a unor boli.

Ei vin și pentru a-și reduce greutatea corporală, pentru eliminarea toxinelor sau pentru a-și trata anumite afecţiuni ale pielii. Dintre acestea, unele au și mecanism neurologic, cum este psoriazisul.

Și atunci îţi dai seama că trebuie să privești organismul în ansamblu și, în momentul în care oaspetele pleacă de la noi, trebuie să aibă un bagaj de informaţii care să-i permită să facă ceva cu viaţa lui ulterior. Să modifice punctele în care nu acţionează așa cum ar trebui pentru a avea o sănătate bună.

Când ar trebui medicii de familie sau cei de alte specialităţi să-și îndrume pacienţii către geriatru?

Ar trebui să facă acest lucru de îndată ce constată că ritmul de îmbătrânire este mai accelerat. Un medic de familie bine pregătit poate să evalueze, somatic vorbind, dacă un pacient are acest ritm accelerat. Și mă refer la aspectul tegumentului, cât de ridată e pielea, la albirea părului, la tulburări ale ideaţiei, tulburări de memorie, anxietate, depresie, tulburări de somn, dacă există senzaţie de oboseală.

Sunt niște lucruri care ne arată că vârsta biologică este mai avansată decât cea ­cronologică. Și atunci, medicii ar trebui să-și îndrume ­pacientul la geriatru, pentru gerontoprofilaxie. Sau, dacă bătrâneţea s-a instalat, pentru încetinirea acestui ritm.

Mai ales în societatea modernă, ritmul cotidian este accelerat și ne confruntăm cu foarte mulţi factori externi, care ne agresează starea de sănătate – poluarea, alimentaţia necorespunzătoare, lipsa exerciţiilor fizice, îndepărtarea de natură. Ar trebui ca, în jurul vârstei de 45 de ani, să se facă o evaluare și, dacă este nevoie, să se ia niște măsuri pentru prevenirea instalării bătrâneţii premature.

Liant între organizaţii private și de stat

Sunteţi șefa comisiei medicale a Organizaţiei Patronatelor din Turismul Balnear din România. Ce presupune această poziţie?

Ca președintă a acestei comisii, armonizez activitatea, procedurile din turismul balnear. În pandemie s-a văzut cât de important este să fie cineva care să coaguleze toată echipa medicală din staţiunile balneare, și mă refer aici la unităţile private. Am creat un ghid de măsuri de prevenţie a infectărilor cu virusul SARS-CoV-2.

Bine, ghidul este valabil pentru infectarea cu orice agent patogen. Apoi, atribuţiile mele constau și în menţinerea unei informări la zi cu privire la noutăţile din turismul balnear european, inclusiv pe parte știinţifică: studii care apar pe diverse teme, pe talazoterapie, pe ape minerale, pe importanţa factorilor climatici și a climatoterapiei, salinele, mofetele, tot ce apare nou, toate tendinţele.

Menţin legătura între organizaţia patronală, ­investitorii privaţi și sectorul de stat, colegii mei din Asociaţia Română de Balneologie, din Societatea Română de ­Reabilitare și din ­Institutul Naţional de Medicină Fizică și Recuperare din București, plus Ministerul Sănătăţii și cel al Turismului. Deci sunt un fel de liant între toate aceste organizaţii.

Bogăţia de resurse balneare din România

Veţi participa în curând la un eveniment știinţific internaţional la Seul. Despre ce le veţi vorbi balneologilor din alte ţări?

Le voi vorbi despre istoricul tratamentelor cu nămol în România, despre tradiţie, despre tipurile de nămol pe care le avem în ţara noastră, despre proprietăţile nămolului și efectele sale pe profilaxie și tratarea unei liste foarte lungi de disfuncţii și boli.

Voi veni și cu exemple de staţiuni balneare din România care utilizează nămol. Sunt multe locuri unde se fac proceduri cu nămol în afară de Mangalia, Saturn, Eforie și Techirghiol. De exemplu, Sovata, Amara, Lacul Sărat, Ocna Sibiului sau Geoagiu-Băi. Am prezentat aceste date și la un congres de la Bogota, Columbia, la sfârșitul lunii noiembrie 2021, iar lucrarea a fost foarte bine primită.

Avem o ţară foarte bogată în resurse balneare. 30% din apele minerale ale Europei sunt la noi, dar sunt insuficient exploatate. Și nu mă refer doar la ape, ci și la nămol și la toate celelalte resurse ­naturale, care sunt o bogăţie extraordinară.

Am putea să fim o oază a Europei și a lumii dacă am avea aceste ­resurse puse în valoare, cu condiţii de cazare, dacă staţiunile ar fi puse la punct. Cu siguranţă, România ar fi în vârful turismului balnear! Spre deosebire de alte ţări, care au resurse limitate ori sunt bogate într-un anumit tip de
resursă, noi le avem pe toate.

Din terapiile pe care le prescrieţi oaspeţilor, ce aplicaţi dv. însevă?

Având și îndatorirea de a recruta personal pentru spa, trebuie să verific abilitatea fiecărui nou angajat, dacă merită să facă parte din echipa de fizioterapeuţi sau nu, și atunci mă ofer drept client pentru testarea serviciilor. Nu beneficiez însă de un masaj complet, ci doar pe bucăţele (râde).

În orice caz, când introduc în meniul spa terapii și ritualuri noi, am privilegiul să le testez: în primul rând trebuie să știu eu în ce constă terapia respectivă și să simt pe pielea mea ce ar trebui să simtă oaspetele nostru. Și apoi să-mi dau seama dacă terapeuţii au ceea ce le trebuie.

Aveţi o plăcere (ne)vinovată?

Îmi place cafeaua, sunt o gurmandă și mai ales îmi place să testez. De câte ori sunt într-o ­excursie în străinătate, mai ales dacă sunt într-o ţară care iubește cafeaua, testez toate tipurile! Cafeaua de zi cu zi o beau fără zahăr, fără lapte, dar cu puţin unt de cocos și scorţișoară. Se spune că o ceașcă de cafea este medicament. Dar ­totul trebuie cu măsură.

Citiți și: Sportul, important pentru sănătatea mintală

Rubrică susținută de Nestle