Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Dr. Roxana Chirilă: „În România se practică tot mai mult medicina defensivă”

Viața Medicală
Dorina Novac vineri, 25 martie 2022

Lipsa sau deficienţa unor protocoale interne spitalicești, deficitul de cadre medicale și diverse probleme de achiziţie afectează procesul de acordare adecvată a serviciilor medicale în România, spune dr. Roxana Chirilă.

Roxana chirilă1

CARTE DE VIZITĂ:

  • Medic primar Obstetrică-Ginecologie, doctor în Medicină.
  • Master în „Sănătate publică și management sanitar”, București.
  • Membru al Societăţii Române de Ultrasonografie în Medicină și Biologie.

Ce v-a atras către Obstetrică-Ginecologie?

Am făcut stagiul de Chirurgie Generală la Institutul Fundeni, unde îi vedeam pe chirurgi lucrând câte o jumătate de zi în sala de operaţie, pasionaţi și dedicaţi. Mai apoi, în timpul stagiului de Obstetrică-Ginecologie, am devenit interesată de Ginecologie Oncologică, ramură care se intersecta destul de mult cu Chirurgia Generală. Ulterior, însă, mi-am dat seama că nu există nimic mai frumos decât să ajuţi la aducerea pe lume a unui bebeluș. Am descoperit plăcerea de a fi alături de gravide, de la primele bătăi cardiace fetale până la primul ţipăt al nou-născutului, iar asta mi-a oferit împlinire sufletească.

Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se prezintă pacientele?

Infecţia cu HPV este în topul problemelor depistate de mine și de colegii mei. Este adevărat că această infecţie este depistată mult mai frecvent acum, decât în urmă cu zece ani. Dar este necesară și mai multă informare despre beneficiile vaccinării anti-HPV. Tocmai de aceea mi-am propus să mă implic direct în procesul de educaţie sexuală a tinerilor prin prima campanie din acest an, iniţiată de Asociaţia Sănătate la Feminin, pe care am înfiinţat-o anul trecut, în plină pandemie.

Nașterea naturală vs. cezariană

De ce aleg româncele să nască prin cezariană?

În ceea ce le privește pe pacientele mele, cred că procentul cezariene vs. nașteri vaginale este 1:1. Acest lucru se datorează relaţiei strânse pe care o dezvolt cu pacientele, încrederii pe care acestea o au în mine, încurajărilor din partea mea spre nașterea vaginală. Cred că o discuţie medic-pacient, cu explicaţii detaliate în privinţa riscurilor și beneficiilor celor două modalităţi de naștere, ar ușura mult decizia gravidei și ar înclina balanţa către nașterea naturală.

Româncele aleg cezariana pentru că ele cred că aceasta este varianta cea mai ușoară. La prima vedere, așa pare, dar nu este. Cred că multe gravide se simt în siguranţă să știe că pot să programeze nașterea și vor să aibă acest sentiment de control.

Ce le provoacă frica de nașterea naturală?

Principala frică este legată de durere. Având opţiunea de a trece printr-un travaliu fără dureri, majoritatea gravidelor solicită, în prezent, anestezia epidurală. Sunt multe maternităţi în ţară care nu pot asigura nonstop serviciul de Anestezie și Terapie intensivă, prin urmare, gravidele nu pot beneficia de anestezie epidurală la naștere. Desigur, sunt multe femei care refuză anestezia, sunt multe care, din diverse motive, nu mai ajung să beneficieze de ea (de exemplu, în caz de dilataţie avansată a colului uterin). Însă majoritatea o doresc sau măcar vor să știe că o pot solicita atunci când au nevoie. Mai există frica de necunoscut, precum și influenţa factorilor externi: experienţe neplăcute ale cunoștinţelor, povești citite pe bloguri sau reţele de socializare.

Roxana chirilă2

Este recomandată naşterea naturală după cezariană?

În majoritatea cazurilor da. Riscul principal este legat de ruptura uterină, însă acesta este aproximativ 0,5% dacă luăm în considerare ultimul ghid NHS (2021). Se consideră mai riscantă operaţia cezariană efectuată după o altă operaţie cezariană decât NVDC (naștere vaginală după cezariană), existând riscul infecţios, trombotic, hemoragic. Gravidele nu pot alege NVDC în orice maternitate.

Este important ca echipa medicală sau medicul să aibă experienţă cu acest tip de naștere și, cel mai important, maternitatea să aibă dotările necesare în cazul apariţiei complicaţiilor (ruptură uterină, sângerare masivă, eșecul NVDC). Chiar dacă riscul de ruptură uterină este foarte mic, există întotdeauna posibilitatea cezarienei de urgenţă, a histerectomiei de necesitate, a transfuziei de sânge.

Vaccinarea anti-COVID, refuzată de majoritatea gravidelor

Cum v-a influenţat pandemia activitatea?

Cel mai des m-am lovit de refuzul majorităţii gravidelor de a se vaccina împotriva COVID-19. Puţine gravide nevaccinate nu s-au infectat, le număr pe degetele de la o mână. Formele de boală au fost ușoare sau medii, în sarcinile monitorizate de mine, însă panica gravidelor a atins cote înalte și le-a determinat să mă solicite 24/7. Pe măsură ce au apărut mai multe studii referitoare la vaccinarea anti-COVID a gravidelor și femeilor care alăptează, a crescut ușor și numărul pacientelor vaccinate.

Ce părere aveţi despre nașterea în apă?

În 2016, ACOG (American College of Obstetricians and Gynecologists) a recomandat ca nașterea să nu aibă loc în apă, ţinând cont de lipsa studiilor privind riscurile și beneficiile acestei proceduri. Orice gravidă care își dorește să nască în apă trebuie informată corect asupra potenţialelor beneficii (scurtarea travaliului, nevoie mai redusă de analgezie, mai puţine laceraţii perineale obstetricale) și asupra riscurilor, în special neonatale: infecţie, aspiraţie, pneumonie, risc de înec, ruptura cordonului ombilical.

Monitorizarea fetală în timpul travaliului trebuie efectuată cu echipamente rezistente la apă. De asemenea, este necesar să se monitorizeze temperatura gravidei, dar și a apei. Trebuie respectate norme de igienă privind dezinfecţia piscinei și a apei folosite. O problemă este faptul că nu se poate aprecia adecvat sângerarea maternă consecutivă nașterii în apă. În cazul în care este necesară operaţia cezariană de urgenţă, accesul la sala de operaţii trebuie să fie cât mai rapid.

Atenţia, esenţială în diagnosticare

Care este cel mai important lucru pe care l-aţi învăţat până acum de la paciente?

Că trebuie să le ascult. Adesea, semne și simptome cărora nu le acordăm importanţă pot ascunde patologii grave care, depistate la timp, pot îmbunătăţi prognosticul.

Ce le recomandaţi tinerilor medici care se gândesc să plece din România și să profeseze în altă ţară?

În urmă cu câţiva ani, am făcut parte dintr-un proiect, în calitate de lector. Cursanţii erau cadre medicale din România. Am ajuns la concluzia că în România se practică tot mai mult medicina defensivă. Lipsa sau deficienţa unor protocoale interne spitalicești, deficitul de cadre medicale și diverse probleme de achiziţie afectează procesul de acordare adecvată a serviciilor medicale în România.

Cu toate acestea, aș sfătui tinerii medici să își adreseze o singură întrebare: dacă ar pleca toţi medicii tineri, cine le-ar mai îngriji părinţii sau bunicii, acum sau peste 10-20 de ani?

Etichete: nastere naturala cezariana Obstetrica-Ginecologie Dr. Roxana Chirila

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC