Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Drogurile de mare risc, combătute cu... anticorpi!

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 2 septembrie 2011

Metamfetamina, drog psihoactiv de mare risc, creează dependenţă după doar una sau două doze, este foarte uşor de produs şi nu beneficiază de terapie de substituţie... Dar o posibilă soluţie revoluţionară pare să vină din SUA, în urma unor cercetări finanţate de National Institute on Drug Abuse, conduse de un grup de cercetare de la University of Arkansas. Astfel, crearea de anticorpi monoclonali cu mare afinitate pentru moleculele de metamfetamină ar putea constitui o soluţie chiar şi pentru tratamentul în urgenţă al supradozelor. Mai multe detalii ne oferă prof. dr. Ralph Henry, într-un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

 


   – Adicţia la drogurile de mare risc este un subiect care preocupă foarte multe organizaţii şi pentru combaterea sa se întreprind numeroase cercetări, în toată lumea. În acest domeniu, dv. şi echipa de la Intervexion Therapeutics, companie al cărei vicepreşedinte sunteţi, oferiţi o posibilă soluţie, potenţial revoluţionară. În ce constă aceasta?
   – Principiul a fost dezvoltat de colegul meu, prof. dr. Michael Owens, alături de care lucrez de multă vreme. Ideea de bază este să ne folosim de produşii propriului nostru sistem imun – anticorpii – pentru a lega drogurile, în speţă metamfetamina, şi de a le împiedica să ajungă în creier. De fapt, putem chiar să schimbăm echilibrul natural al concentraţiilor serice şi cerebrale ale metamfetaminei, introducând în circulaţie anticorpii, care vor lega moleculele de drog. Cu alte cuvinte, scăzând concentraţia serică şi, implicit, gradientul sânge-creier, scade consecutiv şi concentraţia cerebrală a metamfetaminei libere cerebrale. O aplicaţie în acest sens ar fi administrarea de anticorpi, spre exemplu, la pacienţii cu supradoză care ajung la unitatea de primiri urgenţe.
   De ce ţintiţi metamfetamina?
   – Pentru celelalte droguri, există terapie de înlocuire. Din câte ştiu eu, pentru metamfetamină nu există niciuna. În SUA, dar şi în multe alte părţi ale lumii, adicţia la metamfetamină a crescut într-o manieră aproape liniară, de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, de la doar câteva mii până la 150.000 de noi pacienţi în fiecare an, după unele rapoarte. În ţara mea, a ajuns o problemă serioasă. O altă faţă a problemei rezidă în faptul că în SUA ajung mari cantităţi de drog, din Mexic, unde există adevărate carteluri, iar metamfetamina este foarte uşor de produs. Chiar dacă nu provine din Mexic, drogul poate fi preparat relativ uşor, prin metode artizanale, de chimişti…
  Anticorpi anti-metamfetamina Cât de adictivă este metamfetamina?
   – Am discutat cu oameni care conduc clinici de dezintoxicare. Răspunsul lor a fost că una sau două doze de metamfetamină duc adesea la adicţie. Adesea, nu uneori.
   Cum funcţionează tratamentul pe care îl dezvoltaţi? Imunitatea poate fi pasivă sau activă. Ce cale aţi urmărit?
   – Pentru o companie care dezvoltă ambele posibilităţi de terapie imunitară, vă pot spune că am început cercetările cu imunitatea pasivă, datele iniţiale fiind foarte bune la modelele animale. Terapia poate fi administrată imediat, în vreme ce după vaccinare, care presupune administrarea de haptene de metamfetamină legate de proteine, răspunsul nu este întotdeauna predictibil: nu toate animalele răspund prin producţia de anticorpi, deci probabil că nici toţi oamenii nu ar dezvolta titruri protectoare de anticorpi. Trailuri clinice cu un vaccin similar, pentru nicotină, doar la 30% din pacienţi s-a obţinut un răspuns imun, ceea ce înseamnă că aproape două treimi din pacienţi nu au un răspuns imunitar susţinut. De asemenea, urmărind imunizarea pasivă, am constatat că este nevoie de anticorpi cu afinitate foarte mare pentru substanţa-ţintă, pentru ca terapia să fie eficientă. Utilizând vaccinarea activă, doar o mică parte din anticorpi vor avea afinitate mare, iar obţinerea de concentraţii crescute ale anticorpilor respectivi este foarte dificilă. Vaccinarea activă ar putea fi eficace la unii pacienţi, dar nu mă aştept să aibă un impact mare în populaţia generală.
   Aţi încercat să utilizaţi vaccinuri cu adjuvant?
   – Răspunsul este da, şi adjuvantul ajută la obţinerea răspunsului imun aşteptat. Trebuie spus însă că există restricţii în privinţa agenţilor adjuvanţi pe care FDA ne permite să-i folosim…Model animal dupa administrarea de metamfetamina
   Cei pe bază de scualen sunt permişi…
   – Da, dar unii dintre cei mai activi adjuvanţi nu sunt permişi. Limitările există şi, pe baza datelor pe care le avem despre vaccinarea activă împotriva cocainei sau nicotinei, e de aşteptat ca imunizarea activă să ajute doar o treime din pacienţii trataţi astfel. În plus, să nu uităm că sunt necesare şase-opt săptămâni de la vaccinare pentru apariţia anticorpilor protectori. Imunizarea pasivă poate rezolva adicţia imediat.
   Dar pot fi folosite ambele metode…
   – Asta şi intenţionăm!
   Referindu-ne la imunizarea pasivă, cum aţi dezvoltat anticorpii?
   – Anticorpii iniţiali au fost dezvoltaţi printr-o tehnologie monoclonală tradiţională, dar aceasta nu ne ajută pentru tratamentul uman. Mai departe, am creat un anticorp himeric, aproximativ două treimi uman – prin bioinginerie genetică.
   Este vorba de un model de anticorp monoclonal deja aprobat de FDA pentru uzul uman, în alt context…
   – Exact. Mai mulţi anticorpi himerici au fost aprobaţi de FDA. Revenind la anticorpii noştri, am avut de ales între diferitele subtipuri umane, pentru a crea un anticorp anti-metamfetamină de uz uman. Ne-am oprit asupra subclasei 2 de imunoglobuline G, deoarece regiunea Fc are foarte puţine funcţii efectorii şi nu ne dorim să declanşeze un răspuns autoimun. Vrem ca anticorpii noştri să fie „tăcuţi“, să aibă o singură activitate: aceea de a lega metamfetamina. În absenţa acestei substanţe, e de preferat ca pacientul şi fiziologia sa să nu bage de seamă că există vreun anticorp…
 Efectul administrarii de anticorpi  Aţi încercat să extindeţi principiul aplicat la metamfetamină şi la alte droguri?
   – Pe baza designului vaccinului, în care metamfetamina este legată de proteina carriercu proprietăţi imunogenice, putem crea şi alţi anticorpi cu activităţi complementare, nu doar împotriva metamfetaminei, de exemplu împotriva amfetaminei sau MDMA (ecstasy). Anticorpii pe care îi testăm clinic cu prioritate ne dau posibilitatea legării atât a MDMA, cât şi a metamfetaminei.
   Cât de eficientă este terapia pe care o cercetaţi? Cu siguranţă că aţi realizat unele experimente la animal…
   – În studiile pe animale… am salvat o mulţime de şobolani! Tratamentul este foarte eficient. Desigur, nu ştim încă gradul de eficienţă al terapiei la om. În modelele de supradoză – putem lua un şobolan căruia i s-a administrat o supradoză şi este aproape în comă şi îl putem aduce, prin tratament, într-o stare normală comportamental în aproximativ 15 minute. În termenii obţinerii unei stări protectoare, la modelele animale concepute să-şi autoadministreze metamfetamină continuu, prin utilizarea anticorpilor s-a reuşit obţinerea renunţării la autoadministrare. În acest context, succesele reputate la animale au fost deosebite, dar suntem conştienţi că modelelor utilizate le-a lipsit contextul social al abuzului de droguri, deci rămâne de văzut ce se va întâmpla la om.
   Sunt două probleme legate de anticorpii monoclonali. Prima ţine de costuri: producerea lor este foarte scumpă. A doua ţine de răspunsul autoimun. Cum veţi evita sau rezolva aceste probleme?
   – Costul… aici e dificil. Acestea fiind spuse, trebuie ştiut că tehnologia de producere a anticorpilor monoclonali s-a îmbunătăţit atât de mult, încât un anticorp a cărui producere ar fi costat multe mii de dolari acum zece ani, pentru un singur gram, poate fi astăzi obţinut cu doar câteva sute de dolari. Vom beneficia, deci, de progresul tehnologiei. În ceea ce priveşte antigenicitatea anticorpilor de uz uman – aceştia vor avea, în continuare, câteva regiuni provenind de la şoarece. Dar, dacă ne uităm la datele existente pentru alţi anticorpi monoclonali himerici deja în uz, incidentele implicând un răspuns imun în primul an de administrare nu sunt prea ridicate, cam 15%. Acesta va fi un risc asumat. Desigur, vom încerca să evităm cele mai multe probleme atunci când vom regândi designul acestor anticorpi. Pentru noi, problemele sunt costurile acestei cercetări, dar şi faptul că anticorpii umani ca metodă terapeutică nu au intrat în uz de prea multă vreme… Ar trebui să fie siguri. Dar să nu uităm că apariţia unui răspuns imun faţă de un anticorp uman ar fi devastatoare, deci s-ar putea ca tocmai utilizarea unui anticorp himeric să ne situeze într-o zonă mai sigură…

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.