Raed Arafat: Faptul că se
reformează modul de pregătire, de admitere şi de ieşire din rezidenţiat nu înseamnă
că vor fi introduse mecanisme care nu sunt transparente. Vor fi introduse
mecanisme care sunt mult mai corecte în selecţie şi în a permite studentului să
aleagă ce doreşte să facă. Nu să se trezească după un anumit examen că este
condamnat, pe viaţă, să fie ce n-a vrut să fie, pe o specialitate pe care nu şi-a
dorit-o. Reforma pregătirii rezidenţilor a fost un subiect de multe ori ridicat
ca fiind necesar. Inclusiv în discuţiile cu studenţii. Dar nu ai cum să mulţumeşti
pe toată lumea. Acest mecanism trebuie lucrat împreună cu universităţile şi cu
asociaţiile studenţilor, lucru pe care îl facem. Marţi am avut a doua întâlnire
cu reprezentanţii studenţilor. Dorim să dăm şansă studentului să aleagă cât mai
aproape de ceea ce vrea el să facă, în limita bineînţeles a locurilor pe care
le vom avea şi a necesităţilor pe anumite specialităţi. Momentan, aşa cum este
programul acum, există multe aspecte subiective. Există un singur criteriu:
nota unui examen care se dă o singură dată după ce se termină facultatea. Pe
baza ei ţi se decide viitorul şi foarte rar poţi să virezi dreapta sau stânga
după ce ai ales într-o repartiţie generală o anumită specialitate. La minister,
şi asta nu se vede public, tot timpul vin solicitări de schimbare de rezidenţiat
din diferite motive.
– Consideraţi că
examenul de rezidenţiat în forma actuală este restrictiv?
Raed Arafat: Este restrictiv, lasă
oameni pe afară. Avem o problemă cu aceia care nu trec examenul de rezidenţiat:
ei au rămas în afara sistemului, nu pot obţine drept de practică, nu au drept
de nimic. Nici măcar şomeri nu putem să le zicem. Încercăm acum ca toţi studenţii,
când termină facultatea de medicină, să fie într-o fază anume de pregătire în
care să intre toţi. Să nu ne rămână oameni pe dinafară care să nu aibă dreptul
să facă nimic. Ulterior se vor diferenţia, dar nu vreau să intru în amănunte
acum pentru că suntem în discuţii.
– În propunerea
ministerului există o primă fază de doi ani despre care s-a comentat că ar fi
similară stagiului care exista în urmă cu câţiva ani. E corectă această comparaţie?
Raed Arafat: Nu. Aceasta va fi o
parte din pregătirea în rezidenţiat pe trunchiuri comune, adică stagii care se
fac pentru o anumită specialitate. Ştie toată lumea că, înainte, majoritatea nu
făcea stagiul, că stăteau un an pentru a învăţa pentru rezidenţiat. Intenţionăm
acum ca această perioadă de doi ani să fie foarte importantă pentru a intra în
etapa a II-a, cea a specialităţii în care doreşte rezidentul să se pregătească.
Dacă nu a luat etapa I în serios, va risca foarte mult să nu ajungă la etapa a
II-a şi să intre la specialitatea pe care o doreşte.
– Vor exista trei
trunchiuri comune în această primă fază?
Raed Arafat: Nu s-a stabilit încă.
Urmează să se discute acest aspect.
– Selecţia în prima
etapă se va face pe baza mediei de absolvire a facultăţii?
Raed Arafat: Nu. Studenţii nu sunt
mulţumiţi cu această variantă şi au argumente foarte corecte. Există alte
mecanisme mult mai obiective pentru această selecţie. În cursul săptămânii
viitoare, vom avea o discuţie mai amplă cu colegii şi vom decide, conducerea
Ministerului Sănătăţii împreună cu colegii din universităţi, care ar fi modalitatea
optimă.
–Admiterea în etapa a doua se va face
printr-un concurs naţional. Va fi acesta similar cu concursul de rezidenţiat aşa
cum arată el astăzi?
Raed Arafat: În mod normal nu.
Admiterea va fi mai specific axată pe domeniul pe care vrea să meargă rezidentul.
Şi la acest aspect suntem încă în discuţii. De la prima până la ultima variantă
s-ar putea să trecem prin încă una, două, trei variante care să fie discutate până
să ajungem la soluţiile finale.
– De ce aţi decis să
transformaţi examenul de specialitate într-un examen naţional?
Raed Arafat: Majoritatea ţărilor
au examene de specialitate naţionale, au board-uri naţionale, SUA are board naţional
în fiecare specialitate. La noi se întâmplă ca rezidentul, chiar dacă nu este
foarte bine pregătit, să dea examenele în acelaşi centru şi să aibă condiţii
mai favorabile ca să treacă un examen. Sau dacă se ştia că într-un centru există
un profesor exigent la examen, se căuta alt centru cu mai puţină exigenţă.
Fiind un examen naţional, automat comisia va fi naţională şi va reprezenta mai
multe centre universitare cu mai mulţi formatori. Rezidentul va ştii că s-ar
putea să nu-l cunoască pe examinator şi va trebui să demonstreze ce ştie el în
domeniul în care s-a specializat. Va fi mult mai transparent şi mult mai corect
examenul. Faptul că, în România, în foarte multe specialităţi, rata de trecere
este de 100%, ridică un mare semn de întrebare. Trecerea la un examen naţional
va ajuta la ridicarea calităţii rezidentului şi rezidentul va fi mult mai
responsabilizat.
–În proiectul de lege există o formulare
vagă: salariul net al unui rezident va putea ajunge la 90% din salariul
medicului specialist pentru rezidenţii din ultimul an. Ce înseamnă acest „va
putea“?
Raed Arafat: E încă un proiect, însă
nu s-a ajuns să fie consultat Ministerul Finanţelor. S-a spus că e posibil
pentru că depinde şi de forma în care, în viitor, vor fi spitalele şi cum vor
face angajările. Momentan, în ultimul an, un rezident are salariul de 50 sau
60% din cel al unui medic specialist. Faptul că scriem aici că poate ajunge până
la 90% e un lucru care deschide posibilitatea în viitor să îmbunătăţim situaţia
rezidentului din ultimul an.
–Aveţi semnale pozitive de la Ministerul
de Finanţe în privinţa creşterii salariilor rezidenţilor începând cu 2014?
.jpg)
