„Oamenii au, de regulă, obiceiul de a alerga după sănătate ca să o dobândească, nu ca să o întreţină”, este de părere Adriana Bertina Codreș, medic specialist chirurgie generală și obstetrică-ginecologie în cadrul Spitalului Judeţean din Slatina.

Chirurgie generală, apoi ginecologie. Ce v-a determinat să vă schimbaţi orientarea?
Prima mea intenţie a fost să aleg o specialitate chirurgicală. Ulterior, am colaborat cu o echipă de medici ginecologi, mi-am dat seama că mi-ar plăcea mai mult și mi s-ar potrivi această specialitate. După cinci ani de chirurgie generală, m-am îndreptat către ginecologie. Au fost niște ani mai grei de pregătire, însă practic această profesie cu pasiune.
Aţi întâmpinat dificultăţi când aţi terminat studiile?
În 2008, după ce am terminat rezidenţiatul, am fost tentată și am făcut actele să plec în Spania, pentru că primisem de acolo o ofertă de muncă, iar aici nu aveam unde să lucrez. După 13 ani de pregătire și formare, aproape un an mi-am căutat un loc de muncă. Vreau să cred că am făcut o alegere bună că am rămas să practic meseria de medic în România.
Ce v-a determinat să nu mai plecaţi?
A fost alegere personală. Dacă ar fi să aleg acest lucru din nou, lucrurile ar sta la fel. Am avut multe colege care au plecat, eu am preferat să rămân. Întâmplarea a făcut că în acea perioadă îmi susţineam și lucrarea de doctorat. Poate că ar fi fost o experienţă diferită.

Grija de sănătate

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni pe care le diagnosticaţi la pacientele care vă calcă pragul?
Aș menţiona aici patologia inflamatorie ca fiind cel mai des întâlnită în rândul pacientelor mele. Din nefericire, întâlnim destul de des și patologia tumorală, tot mai multe femei tinere sunt diagnosticate cu cancer de col într-un stadiu avansat. Femeile se prezintă la medic destul de târziu, uneori prea târziu.
Dacă ar fi să schimbaţi un lucru la mentalitatea pacienţilor, care ar fi acela?
Dacă aș fi în locul pacientului român comun, aș avea mai multă grijă de propria sănătate. Oamenii au, de regulă, obiceiul de a alerga după sănătate ca să o dobândească, nu ca să o întreţină. În ceea ce le privește pe graviduţe, le sfătuiesc să fie mai atente la copilul pe care îl poartă în pântece și la sănătatea lui. Pe de altă parte, informarea de pe internet reprezintă o problemă majoră în mentalitatea pacienţilor în general.
Este o problemă pe care o întâlniţi des?
În ciuda posibilităţilor de acum, faţă de cele de pe vremuri, femeile însărcinate nu se îngrijesc așa cum ar trebui. Trebuie să aibă mai multă grijă de igiena sanitară, să monitorizeze mai des sarcinile. Desigur, nu trebuie generalizat, mai sunt și excepţii, însă mi-aș dori ca toate femeile să conștientizeze acest lucru. Noi, medicii, facem prevenţie ori de câte ori avem posibilitatea, îndrumăm pacientele să facă analizele și testele de rutină.
În ceea ce privește sarcinile nedorite, cum stau lucrurile la nivel local?
În prezent, lucrurile s-au mai schimbat faţă de anii anteriori. Acum femeile sunt mai informate, știu despre metodele de contracepţie. Nu pot să spun că situaţia ridică un nivel alarmant.
Care este vârsta medie a femeilor care devin mame?
Media femeilor care rămân însărcinate este în jurul vârstei de 20–25 de ani. Dar sunt și gravide adolescente, de 13–15 ani, care nu provin neapărat din medii defavorizate sau din familii de etnie romă etc.
Tot mai adesea, femeile preferă nașterea prin cezariană în defavoarea nașterii pe cale naturală. Care credeţi că este motivul?
Într-adevăr, este o tendinţă vehiculată. În spitalul nostru, această practică nu este o modă. Pacientelor li se explică în ce constau cele două metode și ce presupune viitorul obstetrical în cezariană și în nașterea naturală. Desigur, sunt și situaţii în urgenţe când cezariana este impusă de context. Consider că această decizie trebuie luată de medicul curant și de mamă, pentru a găsi cea mai bună soluţie privind sănătatea copilului și, de asemenea, a gravidei. Sunt femei care și-au setat alegerea pentru a recurge la cezariană și atunci trebuie să le fie respectată decizia. Probabil că teama de durere și tot ce presupune nașterea vaginală sunt principalii factori.

Medicina din provincie

Ce îi lipsește spitalului din Slatina, în care activaţi? Aveţi tot ce vă trebuie pentru a vă desfășura activitatea?
Spitalul Judeţean din Slatina oferă condiţii optime de lucru pentru a ne desfășura actele medicale în siguranţă. Dispunem de aparatură și de toate resursele necesare. Recent au fost achiziţionate ecografe foarte performante. Activitatea noastră nu este periclitată din acest punct de vedere.
Este personal medical suficient?
Noi suntem o echipă foarte unită și completă. Așa îmi place mie să cred.
Dv. unde mergeţi la ginecolog?
La colegele mele din secţia de ginecologie a Spitalului Judeţean din Slatina. Am încredere în echipa medicală de aici. Nu am mers niciodată în afara orașului pentru a-mi trata vreo afecţiune, de orice natură ar fi ea.
Unde vă vedeţi peste ani?
Făcând ceea ce fac și astăzi, cu o experienţă mai bogată în spate și cu un grad de pregătire profesională diferit. Îmi doresc să devin medic primar, ceea ce voi încerca să realizez anul acesta. Nu cred că aș fi în stare să practic altă meserie.