În perioada 24–26 mai 2018, Iașiul va găzdui cea de-a șaptea ediție a manifestării științifice cu participare internațională „Primăvara Dermatologică Ieșeană”. Despre detaliile acestui eveniment, dar și despre lungul proces de reabilitare a învățământului universitar de medicină am discutat cu prof. dr. Daciana Elena Brănișteanu, președinta Asociației Dermatologilor din Moldova. 

 

– Ce provocări au marcat și au influențat traiectoria dumneavoastră profesională?
– Prima provocare a fost să aleg dermatologia, specialitate la care m-am decis în ultimul an de facultate. Nu știam ce mă așteaptă, iar perioada rezidențiatului a fost una destul de agitată și tulbure în formarea mea profesională. Erau primii ani de după Revoluția din 1989, iar eu am intrat ca preparator la Universitate imediat după ce am susținut lucrarea de licență, ocupând postul în urma unui examen complex. Când am ajuns la Clinica Dermatologică din Iași, am descoperit prejudecățile care domneau la vremea respectivă și un sistem nedrept, fără milă, care nu punea valoarea înaintea altor criterii. O altă perioadă crucială din viața mea a fost primul stagiu în Franța (1995), o etapă de tatonare și de obișnuire cu mentalitatea vestică, cu medicina de înaltă performanță de acolo. M-am simțit pe de o parte neajutorată și pe de alta foarte hotărâtă să schimb cursul carierei mele, să devin un medic aliniat la cerințele dermatologiei europene. Ulterior, am fost acceptată la cursuri pentru a obține un AFSA (Attestation de formation spécialisée approfondie) pentru un an la Universitatea din Lyon și am primit propunerea de a rămâne acolo pe post stabil într-o clinică universitară.

– Ce v-a făcut să vă întoarceți în țară?
– Tentația de a rămâne în Franța a fost mare și am avut nevoie de timp pentru a lua o decizie. Au cântărit puternic promisiunea făcută familiilor noastre, dorul de țară și dorința de a schimba ceva la noi acasă. M-am întors în țară cu o mentalitate schimbată despre sistemul de învățământ. M-am dezis de educația prin intimidare, atât de frecvent folosită de profesori pentru a altoi tinerele mlădițe ale medicinei românești.

– Cum ar trebui să fie predată medicina?
– Eu nu pot să înțeleg de ce un cadru didactic rămâne lângă studenți dacă nu îi iubește, dacă nu le înțelege sufletul și apoi mintea. Dacă nu reușești să faci acești pași, indiferent cât de multă știință ai avea, nu vei transmite nimic. Vei fi un bun profesionist, dar nu un bun dascăl. Suntem o oglindă în care studenții vor să se regăsească, ei au nevoie de modele la fiecare stagiu, la fiecare curs. Starea noastră de spirit trebuie să fie constantă în momentul în care venim la cursuri, pentru că studenții sunt fragili. Am fost și noi fragili și poate că multe din traumele de care suferă cadrele didactice de astăzi sunt cauzate de  mentorii și de metodele cu care au fost la rândul lor obișnuiți. Modelele de succes sunt, în opinia mea, cele în care cadrul didactic îmbină informația științifică oferită cu foarte multă generozitate și disponibilitate emoțională.

– Ce mesaj le-ați transmite tinerilor medici la început de drum?
– Că există loc de foarte mult bine. Că Universitatea are tradiție și că se reabilitează ca proces de învățământ, dar că, la rândul lor, ei trebuie să fie o parte a acestei reabilitări. Nu poți să-ți dorești schimbarea, dacă tu nu ești capabil să te schimbi pe tine și să participi la această
schimbare.

– Dacă ați avea puterea să schimbați ceva la sistemul de învățământ universitar sau la sistemul de sănătate românesc, ce ați schimba?
– În primul rând, aș schimba metoda de relaționare dintre cadrele didactice și studenți. Din păcate, domină încă o relație bazată pe intimidare și terorizare. Ar trebui abordate alte metode de predare, cititorii de slide-uri nu au fost niciodată pe placul studenților. Aș încerca să îmbunătățesc și dotările – un vestiar în care studenții să se schimbe, o cameră de gardă dotată cu o cabină de duș și o masă unde să poată să mănânce un prânz adevărat ar fi o investiție mică, dar de neprețuit pentru rezidenții care fac gărzi. În al doilea rând, aș implementa un sistem prin care cadrele didactice să predea informația într-o manieră modernă și atractivă pentru studenți, iar aceștia din urmă să dea un feedback real și permanent cadrelor didactice, nu doar la finalul cursurilor.

– Se apropie a șaptea ediție „Primăvara Dermatologică Ieșeană”. Ce ne puteți spune despre ediția din acest an a manifestării științifice?
– Ca structură, „Primăvara Dermatologică Ieșeană” este o succesiune de cursuri, workshopuri și prelegeri care fac legătura între informația științifică de ultimă oră și nevoile practicianului, ce țin de diagnosticul și tratamentul pacienților cu afecțiuni dermatologice. În ultima vreme, accentul cade foarte mult pe supraspecializare, inclusiv în cazul dermatologiei. Au apărut manifestări științifice dedicate exclusiv anumitor patologii: melanomului malign, de exemplu, sau autoimunității dermatologice. Nu trebuie să uităm însă că pacientul are nevoie de îngrijire din partea unei echipe interdisciplinare. Mottoul acestei școli de dermatologie este „Dermatologia la interfața cu alte specialități”, „Primăvara Dermatologică Ieșeană” constituindu-se ca un dialog perpetuu. În centru avem un nucleu alcătuit din dermatologi, care strânge în jurul lui în fiecare an: chirurgi vasculari, chirurgi plasticieni, pediatri, alergologi, infecționiști, medici de familie, oncologi, medici de laborator, radiologi, asistenți medicali și farmaciști – tocmai pentru a forma o familie completă. Nu în ultimul rând, avem un parteneriat stabil cu Societatea Studenților Mediciniști din Iași, cărora dorim să le oferim exemple vii despre cum se poate face medicină de înaltă performanță în România.

– Care vor fi noutățile din sfera cercetării?
– Vom dezbate teme despre imuno-dermatologie și imuno-alergologie. Am invitat o echipă puternică de alergologi care vor prezenta noutățile în abordarea imunologică a patologiilor dermatologice, va avea loc un workshop de chirurgie dermatologică susținut de traineri internaționali, vor fi prezentate tehnici de vârf în medicina anti-aging, vom avea o secțiune de oncologie dermatologică. Avem în agendă evenimente pre- și postconferință – găzduite în incinta UMF Iași. Astfel, în data de 23 mai vor avea loc patru workshopuri – de comunicare și de chirurgie dermatologică. Postconferință, pe data de 27 mai, continuăm cu un curs de actualități în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermatologice. Anul acesta avem un număr record de 18 lectori străini, din șase țări, printre care: Andrew Nicolaides (UK), Michel Perrin, Luc Moraglia, Brigitte Balme și Martine Vigan (Franța), Torello Lotti (Italia), Niazi Khusrow (SUA), Aristides Tsatsakis, Demetrios Spandidos, Dimitris Tsoukalas și Maria Sifaki (Grecia) și Stanislava Tzaneva (Austria). Încă de la prima ediție, evenimentul nostru s-a bucurat de susținere din partea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore. T. Popa” din Iași, anul acesta prof. dr. Lăcrămioara Ionela Șerban – decan al Facultății de Medicină – fiind președinte de onoare al manifestării. De asemenea, avem sprijinul Colegiului Medicilor din Iași și al Spitalului Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon”.