Newsflash
Interviuri

Fuziunea om-mașină în medicină

de Demostene ŞOFRON - iul. 30 2021
Fuziunea om-mașină în medicină

Inteligenţa artificială este tot mai utilizată în medicină. Chiar dacă aceste tehnologii au numeroase avantaje, întâmpină și anumite limitări de punere în aplicare, inclusiv de natură legislativă, spune dr. Ștefan-Lucian Popa.

dr PopaSt2

Ștefan-Lucian Popa este medic specialist în medicină internă, având ca domenii de interes semiologia medicală și medicina psihosomatică. Competenţele în ultrasonografie, neurogastroenterologie și hipnoterapie completează imaginea profesionistului, dedicat deopotrivă cercetării și actului medical la patul bolnavului.

 Care sunt avantajele inteligenţei artificiale în general?

Diferenţa dintre inteligenţa artificială (IA) și restul programelor computerizate este că aceasta nu este programată de un grup de ingineri să facă o anumită sarcină, ci este programată să înveţe singură cum să facă sarcina respectivă. Mai mult, sistemul bazat pe IA se autocorectează și autodefinește sursele de eroare. Ulterior, experţii umani introduc în sistem date suplimentare, pentru a fi utilizate ca probe și a reduce erorile din prima etapă de învăţare. De la un anumit nivel, nu mai este necesară intervenţia umană și sarcina respectivă este efectuată complet autonom.

Cum este utilizată în medicină?

În medicină, IA este utilă pentru diagnosticul automat în imagistică, anatomopatologie, oftalmologie, genetică etc. În ultima decadă se observă un real progres în automatizarea intervenţiilor chirurgicale și apariţia unor roboţi extrem de sofisticaţi, care iniţial au fost utilizaţi pentru intervenţii chirurgicale la distanţă și care în prezent sunt proiectaţi să devină capabili de intervenţii complet autonome.

 Progres remarcabil, implementare dificilă

 Dar avantajele ei în gastroenterologie?

În prezent, sistemele bazate pe IA sunt testate în vederea automatizării tuturor metodelor diagnostice utilizate în gastroenterologie, incluzând endoscopia, imagistica, manometria esofagiană și anorectală, videocapsula, biopsia și ulterior examenul anatomopatologic, iar rezultatele sunt excepţionale. Totodată, aceste sisteme sunt utilizate și pentru analiza unor uriașe baze de date obţinute din sistemele informatice de sănătate pentru a putea efectua calcule statistice complexe în vederea obţinerii predicţiilor și pentru a gestiona eficient resursele disponibile.

Există un sistem integrat pentru diagnosticul tuturor bolilor gastrointestinale?

Din păcate, nu. Există sisteme care pot diagnostica o boală sau un grup de boli din aceeași categorie, având caracteristici asemănătoare, de exemplu tumorile hepatice. Utilizând date obţinute prin teste sangvine, imagistică, endoscopie și biopsie, sistemele bazate pe IA sunt în prezent capabile de automatizarea completă a următoarelor etape medicale în gastroenterologie: diagnostic, clasificare, stadializare, formularea unui plan terapeutic, formularea unui prognostic și predicţia eficienţei terapiei. Deși în mediul de cercetare progresul acestor tehnologii este considerabil, procesul de implementare în practica clinică este lent, din cauza scepticismului compani­ilor de asigurări, a pacienţilor, aparţinătorilor, dar și a personalului medical.

Limitări tehnice și legislative

Ce alte operaţiuni se pot face cu ajutorul IA?

Sistemele bazate pe IA care analizează imagini obţinute prin ecografie abdominală, computer tomografie sau rezonanţă magnetică nucleară sunt capabile să detecteze automat steatoza hepatică, tumorile hepatice sau metastazele hepatice, chiar dacă modificările patologice sunt nespecifice sau sunt extrem de reduse în dimensiuni. Deși în prezent nu există un sistem complet autonom pentru efectuarea endoscopiei digestive, numeroase sisteme bazate pe IA sunt capabile să detecteze tumori gastrice în stadii incipiente, imposibil de diagnosticat de endoscopist, să detecteze polipi colonici sau angiodisplazii de dimensiuni reduse etc. Relevant este faptul că acurateţea sistemelor autonome o depășește pe cea a experţilor umani. Astfel, argumentul principal pentru implementarea sistemelor autonome este acurateţea diagnostică, și nu raportul cost/beneficiu.

Există dezavantaje sau limite ale acestei tehnologii?

Limita cel mai frecvent menţionată în studii este reprezentată de lipsa imaginilor folosite pentru testare și validare în cazul bolilor rare. O altă limită este numărul redus de imagini disponibile pentru testare, ca o consecinţă a pacienţilor care nu sunt de acord cu utilizarea datelor personale în studii care au la bază sisteme bazate pe IA. Lipsa unor legi clare privind aspectele etice ale utilizării IA în medicină reprezintă o altă limită importantă. De la începutul deceniului trecut, a existat o întrebare la care nu a apărut un răspuns convingător: dacă diagnosticul greșit apare în timpul aplicării IA, cine ar trebui să își asume responsabilitatea: medicul, programatorul, compania care furnizează sistemul sau pacientul? Singura soluţie este reprezentată de comunicarea riguroasă între toate părţile implicate și conștientizarea faptului că eroarea umană este mai frecventă decât cea a sistemelor bazate pe IA.

 Pandemia a schimbat abordarea

 Poate IA clasifica cu precizie malignitatea în bolile gastroenterologice?

Nu doar în gastroenterologie, ci în toate specialităţile medicale, sistemele bazate pe IA reprezintă o prioritate pentru gestionarea volumului de date uriaș și alegerea unei scheme de tratament unice pentru fiecare pacient, în funcţie de explorări paraclinice standard și date genetice individuale.

În ce măsură a favorizat pandemia implementarea acestor sisteme?

Deși pandemia a avut consecinţe dezastruoase în marea majoritate a domeniilor, blocajele sociale și medicale au grăbit substanţial implementarea sistemelor de IA, iar abordarea juridică s-a schimbat radical. Mai mult, legile de izolare, distanţarea fizică și lipsa echipamentelor de protecţie obligă personalul medical și, de asemenea, pacienţii non-critici să evite spitalele și să încerce să obţină o consultaţie online prin intermediul unei platforme de telemedicină. Luând în considerare lipsa de personal medical la nivel internaţional, nu doar naţional, accentuată de efectele neașteptate ale pandemiei de COVID-19, este necesară implementarea cât mai rapidă a acestor sisteme autonome bazate pe IA.

Se poate vorbi despre un program de profil în derulare la Medicală II?

Ne-am propus să ne concentrăm pe automatizarea diagnosticului tulburărilor de motilitate esofagiană și pe analiza automată a imaginilor obţinute prin manometrie esofagiană. Această decizie a venit în mod natural și raţional, deoarece numărul de studii este limitat în acest subdomeniu, aproximativ șase studii, dintre care niciunul nu certifică o metodă de diagnostic complet autonomă a tulburărilor de motilitate esofagiană. Pentru a finaliza ceea ce ne-am propus și pentru a obţine o acurateţe diagnostică semnificativă, este necesară o colaborare eficientă între medici, informaticieni, ingineri și statisticieni.

 

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe