Dr. Andrei Roman este medic specialist radiologie-imagistică medicală la Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” din Cluj și asistent universitar, disciplina Radiologie, în cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie
„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca. Și-a susţinut doctoratul cu tema „Abordarea intervenţională a tumorilor toracice și abdominale”.

Consideră că, în majoritatea cazurilor, în domeniul său calitatea diagnosticului se datorează medicului și nu aparatului. Am vorbit cu el despre riscurile la care se expun radiologii în contextul pandemiei de COVID-19, dar și despre provocările profesiei sale.

De ce imagistica? Ce v-a îndemnat să alegeţi această
spe­cialitate?

M-am hotărât să devin radiolog în ultimul an de facultate, după ce trecusem prin aproape toate materiile și am observat că radiologia fusese una dintre cele pentru care învăţasem fără efort și cu plăcere. Acest lucru m-a ajutat să realizez faptul că este posibil să am o înclinaţie înspre studiul imaginilor. De asemenea, în timpul facultăţii am beneficiat de o bursă Erasmus cu durata de un an la Freiburg, în Germania, unde am intrat în contact cu radiologia intervenţională. Aflând că la Cluj nu se efectuau încă astfel de tehnici, am considerat că ar putea reprezenta o idee bună de dezvoltare. Însă, probabil la fel ca majoritatea proaspeţilor absolvenţi, atunci când am ales radiologia aveam o idee destul de vagă în privinţa a ceea ce va urma.

Care sunt provocările majore ale medicului imagist aflat în
prima linie a luptei împotriva COVID-19?

Depinde. Radiologii care se ocupă cu interpretarea radiografiilor, a examinărilor CT și RMN fac parte din personalul cu cel mai mic risc de infectare deoarece, în condiţii normale, nu intră deloc în contact cu pacienţii. Acest lucru este valabil cu atât mai mult cu cât, dacă infrastructura o permite, ei pot interpreta examinările chiar și de acasă, în sistem de teleradiologie. Pe de altă parte, radiologii care efectuează ecografii sau proceduri intervenţionale au contact direct și prelungit cu pacienţii, încadrându-se astfel în aceeași categorie de risc cu colegii din alte specialităţi. Același contact cu pacienţii îl au și tehnicienii care manipulează aparatura radiologică, a căror contribuţie este esenţială, însă, din păcate, adesea trecută cu vederea. Pentru o secţie de radiologie este importantă protecţia personalului medical cu echipamente de protecţie adecvate, precum și prezenţa circuitelor. Dacă spitalul dispune de mai multe aparate CT, se recomandă utilizarea exclusivă a unuia pentru pacienţii suspecţi/infectaţi, iar dacă nu dispune, atunci se recomandă examinarea acestora într-o a doua tură.

CT toracIC, mai sensibil decât testul PCR

Care sunt riscurile legate de iradierea în imagistică, mai ales a celor infectaţi cu SARS-CoV-2?

Iradierea în imagistică se asociază cu o creștere foarte mică a riscului de a dezvolta cancer. Spre exemplu, riscul unui om obișnuit de a dezvolta cancer pe parcursul vieţii este de aproximativ 40%, iar efectuarea unei examinări CT de torace pentru evaluarea infecţiei cu SARS-CoV-2 crește riscul la aproximativ 40,03%. Impactul negativ asupra pacienţilor este cu atât mai mare cu cât ei sunt mai tineri, de aceea trebuie să ne asigurăm asupra corectitudinii indicaţiei. Examinările radiografice și CT nu sunt în momentul de faţă recomandate pentru detectarea sau diagnosticul pozitiv al pacienţilor suspectaţi, acest rol revenind testelor PCR. Studiile arată că un CT de torace este mai sensibil decât testul PCR, dar are o specificitate redusă. Aceasta se traduce prin faptul că infecţia cu SARS-CoV-2 poate fi identificată CT chiar dacă testul PCR este negativ, însă o pneumonie de altă etiologie poate avea același aspect. Dacă ar fi să ne bazăm doar pe aspectul CT, fără testare PCR, am risca să internăm pe secţiile dedicate COVID-19 pacienţi cu pneumonii obișnuite.

Câte cazuri de pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 aţi avut?

Pe secţia de radiologie din cadrul Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” nu au fost examinaţi pacienţi confirmaţi cu COVID-19.

Femeile însărcinate pot efectua examinări imagistice? În ce
condiţii?

Conform cunoștinţelor medicale curente, examinările iradiante (radiografii, CT) nu furnizează o doză suficient de mare pentru a induce avort, malformaţii sau retard mental, însă pot induce o creștere a riscului de apariţie a cancerului în copilărie sau pe parcursul vieţii. Această creștere a riscului este de peste 20 de ori mai mare decât dacă ar fi iradiat un adult, de aceea corectitudinea indicaţiei este esenţială. În cazuri de forţă majoră este prioritară viaţa mamei și, dacă examinarea poate să o salveze, aceasta trebuie efectuată. În situaţii mai puţin urgente, trebuie epuizate alternativele de diagnostic noniradiant înainte de decizia expunerii la radiaţii.

Calitatea diagnosticului ţine de medic

Cât de importantă este experienţa medicului imagist în investigaţie? Cât este fler, cât ajutor din partea aparatului?

Experienţa este deosebit de importantă. În Germania, spre exemplu, poţi susţine examenul de specialitate doar după ce dovedești faptul că ai evaluat un anumit număr de examinări. De aici rezultă și nevoia de supraspecializare, deoarece este foarte dificil să fii experimentat, de exemplu, atât în patologia urogenitală, cât și în cea neurologică. Personal, consider că în radiologie este riscant să te bazezi pe fler, fiind de preferat experienţa și cunoștinţele medicale. În România de astăzi, cu unele excepţii, aparatura, acolo unde ea este disponibilă, este în general suficient de performantă pentru un diagnostic corect. În majoritatea cazurilor, calitatea diagnosticului se datorează medicului, și nu aparatului. Aparatura de ultimă generaţie aduce avantaje punctuale, de regulă
într-un context înalt specializat.

Care sunt, în general, cele mai provocatoare investigaţii
imagistice?

De regulă, examinările RMN. Tehnica oferă o rezoluţie foarte bună a părţilor moi, ceea ce crește așteptările de interpretare, atât în ceea ce privește anatomia, cât și patologia. De asemenea, RMN dispune de un număr mare de secvenţe de examinare, fiind important de știut în ce condiţii acestea trebuie aplicate. Până de curând, numărul acestui fel de aparate disponibile în Cluj a fost destul de limitat, prin urmare pregătirea medicilor în acest domeniu a fost dificilă. În ultimii ani a crescut simţitor numărul de aparate RMN din Cluj, ceea ce le-a permis radiologilor acumularea de experienţă. Provocatoare poate fi considerată și ecografia, aici, pe lângă cunoștinţele medicale fiind nevoie și de o anumită îndemânare pentru a obţine imagini corecte.

Știu că sunteţi și un intervenţionist bun. Putem nuanţa?

Este vorba despre proceduri ghidate ecografic sau CT pentru diagnosticul și tratamentul patologiei oncologice. În cazul biopsiilor se introduce un ac, sub ghidaj imagistic, până la nivelul unor tumori din diferite regiuni ale corpului, cum ar fi plămânul, ficatul sau osul, iar cu ajutorul unui pistol se recoltează fragmente de ţesut necesare pentru diagnosticul histopatologic. În cazul procedurilor de tratament prin ablaţie cu radiofrecvenţă se introduce până la nivelul tumorii, sub ghidaj imagistic, o sondă sub formă de ac în jurul căreia se generează un câmp termic sferic cu rolul de a cauteriza ţesutul tumoral. Aceste proceduri au avantajul de a fi minim invazive și de a putea fi efectuate în anestezie locală, fiind ușor de tolerat pentru pacient. Procedurile se asociază cu un grad redus de complicaţii, cel mai frecvent, pacientul putând pleca acasă cel târziu a doua zi.