Societatea
Română Alzheimer (SRA) organizează, în perioada 25–28 februarie a.c., în
Capitală, a cincea ediţie a Conferinţei naţionale Alzheimer, cu participare
internaţională, eveniment la care „Viaţa medicală“ este partener media
principal. Despre principalele teme în discuţie, precum şi despre activitatea
Societăţii Române Alzheimer am discutat cu prof.
dr. Cătălina Tudose, preşedinta SRA şi a conferinţei.
– Ce
tematică îşi propune reuniunea din acest an şi cui îi este adresată?
– Conferinţa are tema
„Politici naţionale şi internaţionale în domeniul demenţelor – diagnostic
precoce, îngrijirea pacientului şi cercetare“, iar principalul obiectiv
strategic este recunoaşterea demenţei ca prioritate în politica de sănătate publică
din România. Vor fi prelegeri care vor oferi informaţii despre strategiile
actuale aplicate de guvernele ţărilor europene dezvoltate şi nu numai. Bulgaria
a adoptat în acest an un plan naţional pentru demenţă. De asemenea, se va
insista asupra unor teme ca: depistarea timpurie a simptomelor cognitive ale
demenţei, creşterea accesibilităţii pacienţilor la tratament, îngrijiri
adecvate, educaţia şi sprijinirea familiilor. Vrem să aducem toate aceste
probleme pe agenda publică a guvernului, autorităţilor locale şi de aceea aşteptăm
participarea lor activă la eveniment. Conferinţa se adresează atât profesioniştilor
– medici specialişti psihiatri, neurologi, geriatri, psihologi, asistenţi
medicali, asistenţi sociali, dar şi publicului larg, pacienţilor şi familiilor
acestora, lucrările desfăşurându-se în paralel pe aceste două secţiuni.
– Ce
invitaţi străini vor participa?
– Ca şi în ceilalţi ani, va veni Annette
Dumas, public officer în cadrul
organizaţiei internaţionale Alzheimer Europe, care va prezenta ultimele
proiecte privind politicile europene din domeniul demenţei. De asemenea, vom
avea alături de noi profesori şi cercetători români, care funcţionează acum în
instituţii de cercetare din alte ţări, precum Adrian Ivănoiu (profesor la
Neuropsychology Center, Brussels Saint Luc University), Alina Solomon (profesor
asociat de neurologie la Universitatea din Kuopio, Finlanda). Va fi şi Forumul
susţinut de un grup internaţional de specialişti care vor aborda atât aspecte ştiinţifice
medicale, cât şi aspecte financiare, respectiv costurile reale în îngrijirea
unui suferind cu demenţă în boala Alzheimer. Vor urma dezbateri şi prezentări
comparative din România, Italia, Grecia, Israel, Statele Unite cu privire la
dilema familiei în luarea deciziei de instituţionalizare. Vor participa prof.
dr. Michael Davidson (Tel Aviv), Luigi Paccosi, preşedinte al Centrului de
asistenţă şi educaţie Montedomini Florenţa, şi Costis Prouskas, psiholog,
directorul unităţilor de îngrijire a vârstnicilor şi a pacienţilor cu boala Alzheimer
„Aktios“ din Grecia.
– Ce ne
puteţi spune despre cursurile precongres?
– Continuă cursurile de neuroimagistică şi
neuropsihologie, care se bucură de aprecierea colegilor. Informaţiile sunt
adaptate standardelor internaţionale recente – Manualul American de Diagnostic şi
Statistică ediţia a cincea (2014) – şi exigenţelor actuale de investigaţii
complexe neuroimagistice structurale şi funcţionale, precum şi genetice. De
aceea, în acest an am introdus un curs cu tematica de genetică, domeniu la care
medicii specialişti clinicieni nu au avut acces până acum. Cursurile vor fi
organizate în colaborare cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru
Obregia“.
– Ce
noutăţi va aduce această reuniune?
– Are o structură
deosebită faţă de aceea din anii trecuţi, şi anume prelegeri în paralel, atât
pentru profesionişti, cât şi pentru pacienţi şi membrii de familie. Pentru
profesionişti sunt multe subiecte de interes: studiul FINGER, amplu proiect de
cercetare de prevenţie a declinului cognitiv (Finlanda), insulina şi creierul –
relaţia cu funcţiile neurocognitive, analiza integrativă a ţintelor terapeutice
acutale în boala Alzheimer, rolul geneticii în bolile neuropsihiatrice, rolul
neuroimagisticii şi biomarkerilor în tulburările neurodegenerative, demenţe
reversibile în practica medicală ş.a. Pentru publicul larg, pentru pacienţi şi
familii, pentru asistenţii sociali şi reprezentanţii autorităţilor locale,
interesul va fi trezit de mese rotunde cu teme ca: modele de bune practici,
designul căminelor destinate persoanelor vârstnice, rolul terapiei ocupaţionale
şi al stimulării cognitive, studiu comparativ între serviciile existente şi
necesare de sănătate mintală pentru persoanele vârstnice din patru ţări
est-europene: România, Albania, Moldova, Serbia. În ultima zi a conferinţei va
fi organizat un forum în care vor fi analizate şi prezentate studii comparative
de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice în mai multe ţări printre care şi
România.
– Ce paşi
au fost făcuţi în ceea ce priveşte Strategia şi planul naţional pentru demenţe
2014–2020?
– Până acum paşii au
fost extrem de timizi, lumea politică nepărând interesată în acest an de problemele sănătăţii şi cu atât mai puţin
de acelea ale vârstnicilor. Ministerul Sănătăţii s-a angajat să participe în EU Joint Action on Dementia prin
organismul său, Centrul pentru reformă în sănătate mintală şi luptă antidrog
din România. De asemenea, în cadrul conferinţei va fi organizată o masă rotundă
privind strategii de dezvoltare a serviciilor de asistenţă pe termen lung a
persoanelor vârstnice cu demenţă, la
care au confirmat participarea
reprezentanţi ai direcţiilor generale de asistenţă socială din Bucureşti şi din
ţară şi la care sperăm să avem prezenţa conducerii Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi a Ministerului
Sănătăţii.
– Cum
s-a concretizat activitatea Societăţii Române Alzheimer în anul care a trecut?
– Am continuat
activitatea din cadrul Centrului Memoriei – centrul pilot pentru depistarea şi
diagnosticul precoce al tulburărilor cognitive. Simultan am început noi
proiecte: colaborare susţinută cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr.
Alexandru Obregia“, în proiectul cofinanţat prin fonduri europene „Centrul de
cercetare translaţională în psihiatrie şi neuroştiinţe“. Un alt proiect este
ELMI „Stimularea integrării pe piaţa muncii a îngrijitorilor familiali ai
persoanelor vârstnice prin îmbunătăţirea competenţelor“. Cursul on-line din
cadrul proiectului se adresează îngrijitorilor familiali ai persoanelor vârstnice,
şi în mod special ai celor diagnosticate cu demenţă Alzheimer. Mai mult, acest
curs devine o primă etapă pentru profesionalizarea şi integrarea îngrijitorilor
familiali ai vârstnicilor pe piaţa muncii, permiţând totodată facilitarea
mobilităţii acestora la nivel european prin semnarea unui acord între România şi
Italia în cadrul sistemului ECVET (sistem european de credite pentru educaţia şi
formarea profesională). ELMI propune prima platformă de resurse on-line din
România pentru îngrijitorii familiali ai vârstnicilor, astfel încât aceştia să
poată comunica, să solicite ajutor când au nevoie, să găsească instituţii care
să le ofere informaţii şi sprijin pentru a asigura o îngrijire de calitate
seniorilor şi pentru a depăşi situaţiile dificile cu care se confruntă
(stresul, epuizarea, problemele specifice anumitor patologii, diferite aspecte
ale îngrijirii). Proiectul DANDEC – Danubian Network of Dementia Education and
Care – este în curs de elaborare şi îşi propune să dezvolte metode de tratament
şi îngrijire inovatoare şi durabile destinate persoanelor vârstnice cu tulburări
neurocognitive şi îngrijitorilor acestora în şase ţări din zona danubiană:
Bulgaria, Cehia, Germania, România, Slovenia şi Ucraina.
– Cu ce
dificultăţi vă confruntaţi?
– Dificultatea cea mai mare este legată de
faptul că demenţa nu este recunoscută ca o problemă serioasă de sănătate, aşa
cum se întâmplă în toate ţările. Educaţia rămâne precară, medicii de familie nu
sunt încă implicaţi în depistarea bolii, iar aspectele sociale şi financiare
ale îngrijirii sunt copleşitoare pentru familii. În România oamenii ignoră
complet faptul că vor îmbătrâni şi că vor avea nevoie de îngrijire pentru
bolile specifice acestui interval de viaţă. În actualul context economic şi
politic, susţinerea financiară nu constituie un element luat în considerare şi
individualizat în alocarea bugetară la nivel naţional şi/sau local, în timp ce
lipsa de stimulare a cercetării clinice şi a celei fundamentale, precum şi a
unui volum suficient de date epidemiologice constituie o constrângere în
dezvoltarea unor politici secvenţiale specifice bolilor neurodegenerative,
respectiv demenţei şi bolii Alzheimer.
.jpg)
