Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Încredere şi speranţă pentru viitorul specialiştilor în boli infecţioase pediatrice

Viața Medicală
Dr. Raluca BULEA miercuri, 19 octombrie 2011

În perioada 28–29 octombrie a.c., la Braşov va avea loc al treilea Curs est-european şi mediteranean de boli infecţioase pediatrice, totodată şi al patrulea Curs ESPID (European Society of Pediatric Infectious Diseases). Detaliile acestor reuniuni sunt oferite de dna dr. Oana Falup-Pecurariu, directorul cursului, care a răspuns întrebărilor dnei dr. Raluca Bulea.

 

În zilele de 28 şi 29 octombrie a.c., la Braşov, va avea loc al treilea Curs est-european şi mediteranean de boli infecţioase pediatrice, totodată şi al patrulea Curs ESPID (European Society of Pediatric Infectious Diseases), curs coordonat, încă de la prima ediţie (2007), de dna dr. Oana Falup-Pecurariu, şef de lucrări în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii „Transilvania“ din Braşov. În calitate de director al cursului, dsa a avut bunăvoinţa de a acorda un interviu în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ despre manifestarea pe care o pregăteşte şi beneficiile pe care aceasta le-a adus pentru cei implicaţi în îngrijirea copiilor suferinzi de boli infecţioase pediatrice.

   – Urmează să coordonaţi cel de-al treilea Curs est-european şi mediteranean de boli infecţioase pediatrice. Ce reprezintă acest program educaţional?
   – Cred că acest curs reprezintă, de fapt, continuarea deschiderii României şi a pediatriei româneşti către exterior, şi faptul că au acceptat să vină la Braşov vorbitori de marcă în domeniul bolilor infecţioase pediatrice nu face decât să ne bucure. Cursul începe să fie recunoscut pe plan european, în sensul că am început să existăm cu adevărat pentru toată lumea, şi asta înseamnă continuitate, este un semn de bine, iar faptul că putem să îl organizăm şi că merită să îl facem pentru toată lumea – inclusiv pentru cei tineri, care vin în număr foarte mare în fiecare an – îmi dă încredere şi speranţă. Aceste cursuri au avut un puternic sprijin exterior, prin participarea regulată a membrilor boardului ESPID, anul acesta invitat principal fiind chiar preşedintele Societăţii. Este, de fapt, al patrulea curs ESPID şi al treilea curs est-european şi mediteranean, acesta fiind un obiectiv, de a deveni un curs regional în această zonă.
   – Legat de tineri, există în continuare aceleaşi facilităţi instituite în anii anteriori (acoperirea de către organizatori a taxei de participare pentru medicii rezidenţi sau o taxă modică pentru cei cere se înscriu în perioada manifestării)?
   – Sunt aceleaşi condiţii şi niciodată nu vom abdica de la aceste lucruri. Societatea europeană îşi doreşte – şi eu, la rândul meu, îmi doresc foarte mult – ca tinerii să aibă cu adevărat acces la tot ceea ce înseamnă informaţie extrem de nouă şi cred că porţile ştiinţei se deschid nu numai prin litera cărţii, ci şi prin contactul direct, interuman, care valorează poate la fel de mult ca şi litera cărţii.
   De unde vin cei care vor conferenţia?
   – Participanţii din exterior vor veni din Elveţia, reprezentată de prof. dr. Ulrich Heininger, preşedinte ESPID, din Grecia (prof. dr. George Syrogiannoupoulos, chairman al comitetului ştiinţific ESPID), Spania (prof. dr. Javier Diez-Domingo), Israel (prof. dr. Ron Dagan – director onorific al cursului şi fost preşedinte al ESPID şi al World Society of Pediatric Infectious Diseases, prof. dr. David Greenberg, prof. dr. Eugene Leibovitz), Italia (prof. dr. Susanna Esposito), Taiwan (prof. dr. Cheng Hsun-Chiu), Belgia (dr. Anne Vergison), Marea Britanie (prof. dr. Adam Finn). Din România vor participa lectori prestigioşi din mai multe centre universitare.
   Şi tinerii noştri participanţi?
   – Sperăm că vor veni tineri din toată ţara, până acum avem înscrieri din toate centrele şi aşteptăm, de asemenea, să vină tineret şi din exterior.
   Care sunt temele principale ale cursului din acest an?
   – Temele principale sunt, evident, de boli infecţioase pediatrice, cele mai frecvente cu care ne întâlnim în practica de zi cu zi, de la otite la pneumonii, trecând prin meningite, dar totodată şi nişte teme foarte interesante pe partea de germeni de spital, despre ceea ce înseamnă infecţiile nosocomiale sau infecţii cu totul speciale care se petrec în spital. Nu va lipsi vaccinologia, în special cea pneumococică şi rotavirală, dar şi subiecte legate de pertussis, prin prezenţa dlui prof. Heiningen, care este expert mondial în această patologie.
   Există şi o parte practică a cursului?
   – Va fi o serie de prezentări ale tinerilor medici din România în faţa profesorilor din ţară şi din străinătate. Împreună cu comitetul ştiinţific, ne dorim ca de anul viitor să schimbăm formatul şi să includem o zi în care tinerii care prezintă postere şi lucrări orale să o facă în faţa experţilor din străinătate, iar aceştia să le spună care sunt punctele slabe şi punctele bune cu care merită să continue. Ne gândim că acesta este următorul pas şi nivel la care trebuie să ne dezvoltăm.
   Vă gândiţi să creaţi şi nişte premii pentru aceste postere?
   – Anul viitor în mod cert o vom face. Şi până acum i-am sprijinit, chiar pe cei despre care ştiam că au greutăţi, i-am sprijinit cu cazarea, iar de anul viitor, pentru aceste postere, vom acorda premii.
   După prima ediţie a cursului, s-a pus problema realizării unor ghiduri de tratament antibiotic pentru copii. S-a întâmplat ceva în sensul acesta?
   – Sunt paşi care s-au făcut, există publicate ghiduri la nivel naţional din punctul de vedere al tratamentului. Ele sunt deja implementate la nivel de spitale. În plus, am fost invitată să fac parte din grupul care redactează Ghidul Societăţii Europene de Boli Infecţioase Pediatrice (ESPID) în pneumonia comunitară la copil sub coordonarea prof. dr. Susanna Esposito, prima reuniune având loc foarte recent la Milano. Cred că a crescut vizibilitatea acestor boli şi poate că am început cu toţii, indiferent de vârstă şi de poziţie, să ne punem probleme în legătură cu ce trebuie să facem în continuare.
   Ce alte beneficii a adus organizarea acestui curs?
  – Cred că a crescut foarte mult nivelul de cunoaştere, în ceea ce priveşte cel puţin partea de vaccinologie. Aceasta a reprezentat un subiect dezbătut în presă, existau multe opinii pro, dar şi mai multe contra. Un câştig al cursului este faptul că ne-a provocat să ne întrebăm ce putem face, ce ne este la îndemână, şi apoi, văzând că le merge bine copiilor vaccinaţi, fiecare practician a căpătat încredere. Pe de altă parte, am înţeles cât de importantă este inclusiv vaccinarea antigripală. Aderarea la programele naţionale de vaccinare iarăşi este un plus. Nu în ultimul rând, un mare beneficiu este că acest curs ne-a făcut mai restrictivi cu tratamentele antibiotice. Ne-a dat ocazia să ne gândim de două ori dacă este bine ceea ce facem, dacă trebuie să le administrăm tratamentul imediat sau să mai aşteptăm şi să ne mai gândim puţin. Pentru adoptarea acestei atitudini ne-a ajutat faptul că nu numai noi privim lucrurile în aceste mod, ci şi cei din lumea largă. Toată lumea a căzut de acord asupra acestei chestiuni, care mi se pare un lucru bun. Şi, poate, cel mai mare avantaj este că ne-a oferit posibilitatea să cunoaştem vorbitori de talie mondială, care au venit şi au conferenţiat la Braşov. Fiecare dintre cursurile şi prezentările lor a fost un regal. Cred că aceasta nu este numai o opinie personală, şi ceilalţi participanţi gândesc aşa, i-am revăzut în fiecare an şi de fiecare dată au mai venit şi cu „întăriri“. În plus, evaluările lectorilor referitoare la cursuri, care au fost transmise la ESPID, au fost de fiecare dată excelente.
   Printre participanţi există şi medici de familie? Mă refer la această specialitate deoarece prin ea trebuie să se facă în special promovarea legată de vaccinuri.
   – Da, în fiecare an au fost şi medici de familie, şi epidemiologi, şi ceea ce am remarcat este că generaţia tânără şi de mijloc a aderat foarte bine la tot ceea ce înseamnă vaccinare şi a crescut foarte mult interesul pentru acest subiect. Şi ce am mai remarcat din practica obişnuită este că au început să administreze destul de judicios antibioticele, faţă de ceea ce se întâmpla cu cinci-zece ani în urmă, când exista tendinţa de a se prescrie foarte multe antibiotice, din clase foarte variate, pentru orice fel de afecţiune. Este o schimbare în bine.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.