Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Internetul și televizorul, un bufet suedez plin de informaţii

Viața Medicală
Demostene ȘOFRON vineri, 3 septembrie 2021

Pacienţii din ziua de azi se prezintă la consultul medical cu un bagaj de cunoștinţe dobândit pe internet, care conţine și informaţii alterate, atrage atenţia dr. Vasile-Petru Ciobanca.

Ciobanca1
Vasile-Petru Ciobanca este medic primar Medicină internă și specialist Gastroenterologie la Salvosan Zalău, unitate medicală pe care o conduce încă din anul înfiinţării, 1990. Este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală din cadrul fostului Institut Medico-Farmaceutic Cluj, promoţia 1979.

De aceea, înainte de a fi însușite, aceste informaţii trebuie selectate riguros.

Cât de mult a modificat SARS-CoV-2 profilul pacientului român?

Profilul pacientului român a suferit modificări esenţiale. Am putea împărţi pacienţii în două mari categorii. Prima este cea a pacienţilor temători în a se adresa fizic medicului, comunicând mai mult telefonic și amânând prezenţa la investigaţii medicale până în ultimul moment. A doua categorie este reprezentată de oamenii nepăsători, revoltaţi împotriva restricţiilor impuse, cum ar fi limitarea accesului la diferite servicii medicale, evenimente familiale, întruniri; de aici și contactul defectuos cu personalul medical.

Care ar fi avantajele și dezavantajele pandemiei?

Această perioadă ciudată a adus și un oarecare avantaj prin facilitarea adresabilităţii către medicul specialist, fără bilet de trimitere de la medicul de familie. Pandemia a generat noi experienţe medicale privind diagnosticul, testarea specifică prin teste antigen sau PCR, toate în condiţiile create de confuziile legislative. Apoi, după suspiciunea sau confirmarea diagnosticului de infecţie cu SARSCoV-2, o altă problemă spinoasă o reprezintă colectarea și raportarea datelor imunologice și circuitul pacientului sau a contacţilor direcţi. Pe de altă parte, atât pacienţii, cât și personalul medical au devenit irascibili, cuprinși de spaima de a nu se contamina. Nu exagerez deloc dacă spun că la începutul pandemiei era un haos general, în care se vorbea despre izolare, distanţare, prăbușirea economică a ţării, multe cauzate de surplusul de informaţii denaturate.

Un fenomen periculos

Suntem într-un nou val pandemic. Cum îi simţiţi pe pacienţii dv.?

Imunizarea prin vaccinuri ajută, dar această variantă Delta poate fi și rezultatul selecţiei și tendinţei virusului de a se adapta la supravieţuirea în noile condiţii. Pot spune că majoritatea oamenilor sunt speriaţi de o posibilă îmbolnăvire sau reîmbolnăvire. Mai există o altă categorie de oameni care sunt vizibil deranjaţi de posibilele restricţii care ar putea fi impuse sau intensificate. Asistăm la un fenomen foarte periculos, care ar putea fi comparat cu o „schismă socială”, un teatru al absurdului unde toţi se războiesc pe o idee, dacă există sau nu acest virus sau dacă pandemia este sau nu verosimilă. Oricum am lua-o, oamenii sunt speriaţi. Stoparea pandemiei prin vaccinare rămâne, pe mai departe, discutabilă. Totuși, una dintre regulile corecte și pertinente de siguranţă rămâne distanţarea fizică.

De unde își iau oamenii informaţiile?

Pacienţii vin pregătiţi cu un „bagaj” de cunoștinţe pe care le preiau de pe internet, din diferite emisiuni televizate. Ţin să trag un semnal de alarmă asupra faptului că, mai nou, internetul și televizorul pot fi comparate cu un bufet suedez plin de informaţii. Marele pericol este că pe acest bufet se găsesc și informaţii foarte alterate, de-a dreptul nocive. Avem de-a face cu statistici lipsite de obiectivitate, cu mult amalgam de interese politice care duc la confuzie și panică. Trebuie conștientizat că informaţiile culese din aceste surse, fie ele de specialitate sau nu, trebuie selectate riguros înainte de a fi luate drept bune. Apoi, informarea excesivă duce și ea la dezinformare. Nu trebuie să ne resemnăm în faţa acestui tăvălug, trebuie să aplicăm măsuri cât mai știinţific dovedite.

Au fost decesele acestor perioade cauzate strict de COVID-19?

Nu toate decesele au avut ca factor principal infecţia cu SARS-CoV-2. Trebuie înţeles că infecţia a fost, de multe ori, doar un factor declanșator. Starea morbidă iniţială, responsabilă de deces, a fost de multe ori neglijată. Dacă infecţia a survenit pe o comorbiditate neglijată și s-a răsfrânt asupra unui organism deja tarat, e clar că infecţia a putut duce la deces. Teama personalului medical de a nu se îmbolnăvi a dus, de multe ori, la o asistenţă medicală deficitară. Apelându-se la terapie intensivă, câteodată abuziv, s-a ajuns la nefericitul eveniment ca inclusiv bolnavul fără comorbidităţi să decedeze din cauza infecţiilor nestăpânite. Trebuie apoi subliniat că pe certificatele de deces, comorbiditatea ar trebui să fie înscrisă ca stare morbidă iniţială a decesului, iar infecţia cu virus să fi fost doar factorul declanșator.

Pacientul greu de abordat

 Cu ce patologii vă confruntaţi mai des și cât de complianţi sunt pacienţii dv.?

Pe primul plan se află bolile metabolice, apoi neoplasmul, bolile cardiovasculare. Cât privește pacienţii, orice om acceptă greu o boală, iar când vine vorba despre tratamente sau restricţii, acestea sunt neglijate. De multe ori, pacientul nu acceptă primul diagnostic, apelând la alţi furnizori de servicii medicale pentru o a doua sau chiar o a treia opinie, fapt ce duce la o supraîncărcare a sistemului medical, debusolare și tergiversarea rezolvării afecţiunii printr-un tratament adecvat. Acest tip de pacient este foarte greu de abordat. La toate acestea se adaugă și știrile cu iz de cancan, care pun personalul medical într-o lumină proastă. Nu înţeleg de ce mulţi doresc să scoată în evidenţă cu orice preţ lacunele și răutăţile din sistemul medical, nedorind să vorbească despre lupta întregului corp medical pentru păstrarea sau recăpătarea stării de sănătate a omului suferind.

În materie de legislaţie medicală, ce modificări ar trebui aduse?

Multe ar trebui reglementate. Ar fi de dorit să se pună accent pe nevoia pacientului, și nu pe birocraţie, pe o abordare integrată clinic în scop preventiv și de diagnostic, iar la baza motivării personalului medical să se afle performanţa și meritocraţia. În scopul prevenţiei neoplazice sau a bolilor cardiovasculare ar trebui introduse criterii clare de investigaţie în scop de screening, care să fie respectate cu stricteţe atât de asigurat, cât și de medicul de familie. Apoi, ar fi binevenită restructurarea reţelei medicale. Aceasta ar trebui să înceapă de la medicul de familie și să continue la un furnizor de servicii medicale integrate. Dacă pacientul ajunge la un cabinet autonom, rezolvarea va fi parţială. Dacă fiecare pacient beneficiază de un bilanţ clinic complet, urmat de precizarea investigaţiilor necesare pentru a se ajunge la un diagnostic bazat pe dovezi certe, în condiţiile integrării clinice, pacientul va fi rezolvat fără a se impune sistemului un surplus de cheltuieli în îngrijirea și tratarea lui.

Etichete: dr. Vasile-Petru Ciobanca Salvosan Zalău

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC