Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Mai puţină stigmatizare pentru bolnavul psihic și pentru reţelele psihiatrice

Viața Medicală
Demostene ŞOFRON vineri, 6 noiembrie 2020

Stigmatizarea persoanelor cu tulburări mintale a fost o problemă globală din cele mai vechi timpuri. Chiar dacă astăzi lucrurile par să stea puţin mai bine decât în trecut, pacienţii cu afecţiuni psihiatrice, dar și aparţinătorii acestora, au încă de înfruntat numeroase provocări.

Medicul psihiatru Veress Albert ne-a făcut o scurtă prezentare a felului în care au fost trataţi acești bolnavi de-a lungul istoriei, vorbindu-ne totodată și despre câteva dintre realizările sale din domeniu.

Psihiatrul Veress Albert este membru al Asociaţiei Române de Psihiatrie și al Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România, dar și al Comisiei de Psihiatrie de pe lângă Ministerul Sănătăţii. Este membru fondator și președinte al Asociaţiei Balint din România, respectiv al Asociaţiei Maghiare de Psihiatrie, unde are și calitatea de membru în boardul de conducere. Din 2012 este președintele Asociaţiei Române pentru Reabilitare Psihosocială. A fost invitat cu lucrări în numeroase congrese de specialitate din România și din străinătate. Lucrările prezentate au vizat, între altele, subiecte precum psihoterapia, psihiatria socială, alcoolismul: viziunea socio-medicală, reabilitarea psihosocială, neuropsihofarmacologia, boala Alzheimer, depresia, psihologia insuccesului, suicidul.

Veress1_1

Care este secretul longevităţii? La vârsta dv. sunteţi un exemplu pentru foarte mulţi medici și studenţi mediciniști.

Genetica, dar mai presus de aceasta, decizia mea lăuntrică de a le da mai multe din mine altora, exemple multe și bune, după principiul „Să trăiești în așa fel încât omenirea să fie mai multă, nu doar mai densă”.

Profesional, care sunt provocările cu care vă confruntaţi în ziua de astăzi?

Cu siguranţă cu anxietatea nesiguranţei zilei de mâine, aceeași și atunci, și în zilele noastre. Poate mai accentuată acum.

La ce nivel a ajuns tratarea depresiei în zona în care locuiţi și lucraţi?

Am ajuns oare la alt nivel? Poate! Avem acces la o asistenţă medico-farmaceutică mult mai variată, mai bogată, avem specialiști tineri. Profesia a câștigat în apreciere, respect. S-a diminuat stigma care atârnă asupra bolnavului psihic și a reţelei psihiatrice.

Bolnavi lăsaţi în voia sorţii

Putem nuanţa acest aspect?

Desigur. Stigma care atârnă asupra bolnavilor psihic și a reţelei psihiatrice, în general, a supravieţuit mai multe secole, pornind de la „nebunii” Evului Mediu, înlănţuiţi în beciuri insalubre, trataţi cu jeturi de apă rece sau ţinuţi în căzi umplute cu acea apă, apoi batjocoriţi atât ei, cât și aparţinătorii lor. Lanţurile lor au fost scoase, oferindu-li-se condiţii mai umane de spitalizare și tratament doar după era lui Pinel, care i-a dezrobit. A scos zăbrelele de la geamurile și ușile ospiciilor, redându-le bolnavilor psihic acea demnitate de care aveau atâta nevoie.

Și ulterior?

Apoi a apărut un curent anti-psihiatric, lansat de Szasz Tamas, american de origine maghiară, care și-a  inscripţionat pe steagul lui afirmaţia că boala psihică nu există și că bolnavii sunt catalogaţi cu diagnostice psihiatrice doar în vederea asigurării unui profit conglomerărilor farmaceutice. A dus o luptă crâncenă împotriva internării și tratării acestor bolnavi, chiar și în ambulator! Ca urmare, s-a redus drastic numărul de paturi în spitalele psihiatrice, fiind neglijat și tratamentul lor în ambulator. Statisticile oficiale ale Statelor Unite, după câţiva ani, au arătat un paralelism  între scăderea numărului de paturi și creșterea infracţionalităţii comise de acei bolnavi, care au fost lăsaţi în voia sorţii. Cu câteva decenii în urmă, drept urmași ai lui Szasz, Biserica Scientologică a preluat, dezvoltat și dus mai departe acele teze anti-psihiatrice. Singurul lor dușman îl constituie psihiatria, boala psihică, tratamentele psihiatrice. CCHR (Citizens Commission on Human Rights - n.red.), agenţia ei în România, încearcă să ducă la „bun sfârșit” temele de casă impuse de corifeii bisericii amintite mai sus.

Fundaţia Cry For Help și problemele ei cu CMR

Cum sunt pacienţii care apelează la dv.?

Ca și cei care apelează la alţi colegi. Poate mai reticenţi faţă de psihiatrie. În cunoscuta idee: „Să nu mi se spună că am fost internat la nebuni”.

În 1998 aţi pus bazele Fundaţiei Cry For Help, la Miercurea Ciuc. Care este situaţia ei acum?

Până în 2018, conferinţele organizate de Fundaţie au fost creditate de Colegiul Medicilor din România (CMR). Dar tot în acel an, Fundaţia a devenit, brusc, persona non grata pentru CMR. Sentinţa instanţei de contencios administrativ și fiscal a anulat decizia CMR de a retrage acreditarea Fundaţiei ca furnizor de EMC acordată prealabil. Totuși, Colegiul menţine decizia ca Fundaţia să se reacrediteze. Fundaţie ce a devenit cofondatoare a Alianţei Anti suicid din România. Am încheiat un acord de colaborare cu filiala judeţeană SMURD pentru intervenţie în criza suicidală. Totodată, Fundaţia a organizat zece conferinţe naţionale cu participare internaţională, intenţia fiind cea a unei legături interdisciplinare și personale între psihiatrii din România, Ungaria și Republica Moldova. A contribuit la editarea mai multor volume ce au ca teme tratamentul depresiei, prevenţia suicidului, bolnavii cu Alzheimer, plusul venind din buna organizare a infrastructurii secţiei judeţene de psihiatrie. Trebuie să amintesc și evenimentele gen team building pentru specialiștii psihiatrici din ţară și de peste hotare.

Cu mulţi ani în urmă, aţi pus bazele parteneriatului cu Asociaţia Maghiară de Psihiatrie. Cum decurge acest parteneriat?

Am pus bazele acestui parteneriat în 1993. În momentul de faţă, noi funcţionăm ca o secţie română, cu un număr de 43 de specialiști. Avem la activ zece conferinţe internaţionale de psihiatrie româno-maghiare, desfășurate în România și Ungaria. S-au creat legături interpersonale trainice atât în plan profesional, cât și personal.

Drogurile, un nou cancer în acest secol

Asociaţia Balint a luat fiinţă tot în 1993.

Da, i-am fost președinte timp de 15 ani. M-am retras în 2008 pentru a le face loc celor tineri. Anul acesta, între 25 și 27 septembrie, s-a derulat online a XXVII-a Conferinţă Naţională, care a fost un succes. Avem o foarte, foarte bună colaborare cu Asociaţiile Balint din Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova.

Se vorbește despre rolul vindecător al unor droguri. Ce părere aveţi despre acest subiect?

Drogul este noul cancer al secolului. Cândva, Dumnezeu ne bătea cu băţul. Azi o face cu praful alb. Acela care aduce moartea în casele multor oameni. Precedată de distrugerea familiilor. De omoruri. De multiple boli somatice și psihice. De distrugerea condiţiei umane. Fabricând în paralel imperii financiare, creând multimiliardari. Dependenţa de droguri a devenit un blestem al societăţilor dezvoltate. România, dintr-o ţară de tranzit a drogurilor a devenit, după 1990, cuib de depozitare și distribuţie, accentuându-se astfel riscul abuzurilor cu aceste substanţe.

Cum credeţi că s-a ajuns aici?

Problema are rădăcini sociale adânci, oglindește funcţionarea deficitară a familiei, a reţelei de protecţie socială. Copiii noștri de vârstă școlară devin din ce în ce mai independenţi, la adolescenţă ajungând personalităţi autonome. Psihologia numește această perioadă „a treia naștere!, cea a apariţiei personalităţii de sine stătătoare. Ar fi salutar ca acești tineri să găsească răspunsuri la întrebările lor legate de droguri, alcool, SIDA, de la o reţea de protecţie bine organizată. Persoana care recurge la aceste substanţe speră să i se dizolve anxietatea, să iasă din limitele existenţei sale, din viaţa copleșitoare de zi cu zi.

La ce lucrează scriitorul Veress Albert?

Am terminat de curând volumul „Să trăim bine împreună cu Moș Alzheimer”. Este în curs de definitivare „Așchii de viaţă. Din amintirile unui psihiatru”, volumul II. Mai cochetez cu lucrările de specialitate pregătite pentru conferinţele de psihiatrie, mult mai puţine decât mi-am obișnuit confraţii. Nu degeaba mi-am dobândit porecla de „Congressman”, după cum mărturisește CV-ul meu.

 

 

Etichete: Psihiatrie depresie suicid Veress Albert Alianța Antisuicid Asociația Balint reabilitare psihosocială

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.