Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Medici-parlamentari despre sistemul românesc de sănătate

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 12 februarie 2021

Problemele Sănătăţii românești nu sunt puţine, și nici simple. Câteva sunt însă atât de importante și/sau vizibile, încât vor fi nominalizate în mod repetat în evaluările pe care persoane publice ori simpli cetăţeni le vor face sistemului de sănătate.

Iată câteva răspunsuri primite în acest sens de Viaţa Medicală, la început de an, din partea unor medici aflaţi la primul mandat în actuala legislatură a Parlamentului României, precum și propunerile de proiecte de lege pe care aceștia le au în vedere pentru corectarea lor. Facem menţiunea că întrebări au fost trimise și către alţi medici debutanţi în Parlament, de la care încă nu am primit un răspuns.

Prevenția deficitară și supraaglomerarea spitalelor

Una dintre principalele probleme structurale ale sistemului de sănătate românesc este de natură strategică, și anume, prezenţa redusă a concepţiei de prevenţie, ne-a spus dr. Zakariás Zoltán, absolvent al UMF Târgu Mureș, deputat din partea UDMR: „Acest lucru se manifestă în supraîncărcarea sistemului de spitalizare și de ambulatoriu de specialitate (...). Acţionând pe partea de prevenţie, prin finanţarea corespunzătoare a sistemului medicilor de familie și a unor programe de screening obligatorii, putem obţine depistarea precoce a unor afecţiuni, care pe termen mediu și lung duc la o situaţie mai bună a stării de sănătate a populaţiei și un necesar de finanţare mai redus la partea de spitale (care implică costuri mult mai mari faţă de cele ale prevenţiei), inclusiv a scăderii costurilor cu medicamentele”. 

       În aceeași ordine de idei, profesorul Leonard Azamfirei, senator din partea PSD, consideră că ar fi vorba mai degrabă despre disfuncţionalităţile din medicina primară, dar și de ineficienţa sistemului ambulatoriu, din cauza căreia se supraîncarcă sistemul spitalicesc cu probleme care pot fi rezolvate în ambulatoriu. Prof. dr. Leonard Azamfirei este medic primar ATI, cadru didactic și rector al Universităţii de Medicină, Farmacie, Știinţe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

        O altă problemă a sistemului de sănătate, potrivit profesorului Azamfirei, ar fi legată de analizele de cost insuficient fundamentate. De asemenea, acesta ar mai fi identificat probleme legate de medicina școlară, de relaţia spitalelor cu universităţile de medicină și de statutul corect pe care trebuie să-l aibă cadrul didactic medical în raport cu spitalul public.

Resursa umană insuficientă și inegal distribuită

        Poate că cea mai importantă problemă din sistemul sanitar românesc este distribuirea neunitară a resursei umane medicale urban vs. rural sau orașe mari vs. orașe mici, consideră profesorul Azamfirei. Pe de altă parte, dr. Zakariás crede că lipsa personalului calificat în unele segmente, respectiv finanţarea ineficientă, neechilibrată ar fi cele mai importante probleme circumstanţiale cu care se confruntă sistemul de sănătate.

        Printre problemele semnalate de dr. Radu Tudor Ciornei se numără calibrarea deficitară a numărului de rezidenţi – „Rezidenţiatul ar trebui liberalizat, (...) specializarea duală ar fi o altă soluţie la lipsa de medici în anumite zone” – și faptul că nu există specialiști care să utilizeze echipamentele moderne din unele spitale. Radu Tudor Ciornei are 49 de ani și este deputat USR-PLUS, absolvent al UMF „Grigore T. Popa” Iași și doctor în microbiologie, imunologie și genetică moleculară al University of Kentucky Medical Center. Alte probleme semnalate de acesta ar fi: „lipsa de empatie faţă de pacienţi a unor cadre din sistem (...), uzura morală a conceptului de construcţie a majorităţii spitalelor din România, ce nu permite implementarea reală a unor circuite epidemiologice sigure și funcţionale, lipsa unor medicamente esenţiale, feudalizarea spitalelor de către anumiţi manageri/profesori care transformă spitalele și universităţile de medicină și farmacie în adevărate afaceri de familie”.

Rezistenţa la șoc și coerenţa mecanismului decizional

        „Pandemia a evidenţiat mai multe vulnerabilităţi ale sistemului medical, toate acestea circumscrise în ceea ce generic am putea denumi lipsa de rezilienţă a sistemului”, ne-a spus dr. Bianca Purcărin, deputat din partea PSD, medic ATI. Aceasta a remarcat absenţa unei strategii unitare, care să vizeze toate planurile, pornind de la furnizarea echipamentelor medicale către spitale și terminând cu gestionarea personalului medical și a resursei umane în ansamblul ei. „Deși existau date concrete despre pandemie încă de la finalul lui 2019, pare că această criză epidemiologică a luat prin surprindere atât autorităţile și decidenţii de la vârf, cât și sistemul sanitar”. Există multe învăţăminte de tras în contextul acestei pandemii, consideră medicul, dintre care „poate că cel mai important ar fi legat de asigurarea rezistenţei la șoc a sistemului sanitar, precum și a unui mecanism decizional coerent și prompt, care să-și demonstreze eficienţa atunci când situaţia o cere”.

medici parlamentari

NECESARE: LEGEA PREVENŢIEI, A MALPRAXISULUI ȘI A EDUCAŢIEI

Modificarea legislaţiei în direcţia creșterii nivelului de prevenţie și a corectării problemelor menţionate este considerată o prioritate de intervievaţi. Au existat însă și propuneri din alte domenii. De exemplu, dr. Zakariás Zoltán dorește să promoveze modificări și/sau noi proiecte de legi privind recuperarea după cazurile severe, respectiv după apariţia unor dizabilităţi care duc la o rată de reintegrare în societate destul de redusă. Dr. Radu Ciornei va promova o lege coerentă și funcţională a malpraxisului, pe care o consideră „absolut necesară în acest moment, în care procesele trenează cu anii, iar în cazuri flagrante pedepsele sunt ridicole”. Același medic-parlamentar va propune și o lege a compensării tuturor persoanelor care suferă reacţii postvaccinale severe. „Riscul acestor complicaţii este infim, dar pentru acei pacienţi care, în mod lipsit de echivoc, suferă acele complicaţii ce apar cu o rată de 1/100.000 sau mai mică, statul trebuie să le asigure 100% compensarea tratamentului medical, medicamentele, pensie de invaliditate (unde este cazul), însoţitor, învăţământ special, recuperare etc.”. O alocare consistentă pentru sănătate în viitorul buget national este un aspect prioritar pentru dr. Bianca Purcărin, sănătatea fiind „un domeniu strategic, [ce] nu poate fi Cenușăreasa bugetului de stat”.

Învăţământul, în tandem cu sănătatea

Ca medic și profesor, dar și ca membru în ambele comisii de specialitate din Senat, cea de sănătate publică și cea de învăţământ, Leonard Azamfirei a atins în răspunsul său și domeniul învăţământului. Aici s-ar impune trei direcţii, spune profesorul: o lege a educaţiei digitale, reorganizarea învăţământului profesional și amendarea legii educaţiei fizice și sportului.

  1. „Este necesar un sistem complementar de educaţie digitală, susţinut de stat, care să permită constituirea unei baze de resurse educaţionale disponibile gratuit pentru învăţământul preuniversitar, realizate profesionist și adaptate nivelului actual al cunoașterii. În paralel, trebuie concepută o strategie de formare a resursei umane calificate în utilizarea resurselor digitale. Statul este obligat să asigure infrastructura de transmitere a informaţiei, de conectivitate și, în acest context, televiziunea publică trebuie să își organizeze un canal educaţional de tip teleșcoală, care să emită non-stop, destinat transmiterii de informaţie de calitate către fiecare elev, în fiecare casă.”
  2. „Reorganizarea nvăţământului profesional, în strânsă legătură cu firmele private, trebuie să creeze cadrul de a forma din nou tineri cu o meserie, care să poată fi folosiţi imediat în reconstrucţia atât de necesară a ţării.”
  3. „Stimularea reală a sportului de masă și a celui de performanţă, inclusiv a celui universitar, este necesară pentru a contribui la sănătatea naţiunii și la prestigiul international al României. Avem nevoie de oameni sănătoși, avem nevoie de campioni.”

Etichete: legea prevenției legea malpraxisului educație sănătate

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.