Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Medicina Nucleară, un domeniu slab înţeles

Viața Medicală
Demostene ŞOFRON vineri, 1 aprilie 2022

Chiar dacă situaţia s-a îmbunătăţit în ultimii 30 de ani în Medicina Nucleară, domeniul se confruntă în continuare cu numeroase neajunsuri.

Resursa umană este insuficientă, iar anumite investigaţii și substanţe utilizate nu sunt disponibile în România, spune dr. Raluca Mititelu, medic primar Medicină Nucleară.

raluca mititelu

CARTE DE VIZITĂ:

  • Șef lucrări UMF „Carol Davila”
  • Președinte al Societăţii Române
    de Medicină Nucleară și Imagistică
    Moleculară
  •  Membru al comitetului director
    al Asociaţiei Mondiale de Terapie
    Radionuclidică

Medicina Nucleară nu are parte de vizibilitatea pe care o au alte specialităţi. De ce?
Declicul s-a produs cu două-trei decenii în urmă, când au venit și primele fonduri la Ministerul Sănătăţii pentru Imagistică și când au fost achiziţionate și primele echipamente pentru Radiologie. Din păcate, pentru Medicina Nucleară nu au mai rămas bani.

Este drept că la vremea respectivă lipsurile erau multe și în mai toate domeniile de activitate, iar colegii de la Medicină Nucleară erau puţini și nu au putut fi prea insistenţi. Mai mult chiar, folosindu-se ca motiv lipsa fondurilor, au fost desfiinţate unele laboratoare de profil.

Care au fost motivele care au dus la aceste decizii?
Lipsa de înţelegere a celor care erau în posturi de conducere la acea vreme, care în mod cert nu au știut ce înseamnă Medicina Nucleară. Mai mult, preţurile de decontare erau atât de mici, iar consumabilele atât de costisitoare, încât s-a argumentat tot timpul cu lipsa eficienţei din perspectivă economică.

În anii ,90 nu s-au înţeles aceste nevoi ale specialităţii noastre, iar consecinţele le simţim noi, cei care activăm în domeniul acesta astăzi. Sunt spitale judeţene care nu au departamente de Medicină Nucleară! Sunt pacienţi – mulţi oncologici – cărora li se recomandă, să zicem, o scintigrafie osoasă, și care trebuie să meargă în alte judeţe, la alte spitale care au aceste departamente. Trebuie să se înscrie pe liste, să aștepte. Este îngrozitor pentru ei.

Investigaţii complementare

Cum este privit domeniul astăzi?
Specialitatea noastră este mai bine înţeleasă. Dar și acum, dacă dorești să mai faci o investigaţie radioizotopică, ţi se spune „ai făcut una, la ce îţi mai trebuie încă una?”, lucru care este îngrozitor și pentru tine ca medic, și pentru pacient.

Fiecare procedură studiază un anumit fenomen patologic. Dacă un reper este negativ, s-ar putea ca celălalt să fie pozitiv. În plus, pe baza rezultatelor se stabilește și tratamentul pacientului, putând fi vorba despre medicină personalizată. Este o investigaţie funcţională care nu poate avea acurateţea anatomică a tehnicilor radiologice (IRM sau CT).

Lucrurile acestea sunt complementare, noi ne folosim de partea anatomică pentru a arăta unde se desfășoară procesul care consumă glucoză sau care prezintă niște receptori, noi facem cu totul altceva. Este o investigaţie funcţională care generează un fel de hartă metabolică.

Care este situaţia resursei umane în această specialitate?
La noi, numărul specialiștilor nu este foarte mare. Au fost ani întregi în care nu au existat centre de formare a rezidenţilor în București. Acum, din fericire, există departament de Medicină Nucleară și în cadrul UMF „Carol Davila” București.

Speranţă la mai bine

Cum a evoluat Medicina Nucleară în ultimii ani?
În ultimii ani se observă o creștere accelerată a domeniului. Pentru partea aceasta de imagistică, PET-CT, investigaţia a intrat în ghidurile de bune practici. Tot managementul pacientului oncologic se realizează pe baza ghidurilor din afară. Sunt însă și foarte multe investigaţii pe care noi încă nu le facem.

Toate substanţele cu care lucrăm trebuie autorizate în România, ele trebuie aduse de distribuitori autorizaţi, iar tot acest management al distribuţiei de substanţe radiofarmaceutice nu îl putem face noi, medicii de Medicină Nucleară.

Aţi vorbit despre rezidenţi. Se îndreaptă aceștia spre specialitatea dvs.?
Da, există rezidenţi. Dar, până acum cel puţin, a fost o dezamăgire mare pentru ei, deoarece nu existau posturi în domeniu. Ca urmare, fie plecau peste hotare, fie schimbau specialitatea. De câţiva ani lucrurile s-au mai îmbunătăţit, în special pe partea de imagistică PET-CT, și sperăm că vor merge din ce în ce mai bine. Sper ca de acum înainte, cine va alege Medicina Nucleară să și rămână în domeniu.

Lipsa substanţelor, o problemă

Evoluţia trebuie să fie concomitentă, atât în ceea ce privește resursa umană, cât și echipamentele...
Așa este. Degeaba ai echipamente și resursă umană, de exemplu, dacă nu ai radiofarmaceutice, și aici chiar avem o problemă. În România, în acest moment, nu sunt disponibile multe din substanţele pe care le-am putea folosi – de altfel, autorizate și utilizate în alte state ale UE.

Iar în ceea ce privește substanţa utilizată în cea mai mare măsură la PET-CT, în România există în prezent un singur producător care  aprovizionează toate centrele. Orice problemă în producţie duce automat la blocaje în activitatea tuturor laboratoarelor.

Ce rol a avut Medicina Nucleară în pandemie?
Medicina Nucleară nu are un rol direct în diagnosticul COVID-19. În schimb însă, chiar și acum mai găsim afectare pulmonară la pacienţi care nici nu au știut că au fost infectaţi cu SARS-CoV-2.

Pentru noi lucrurile au fost destul de complicate, deoarece a fost nevoie de mai multe circuite – atât cele necesare pentru radioprotecţie, cât și din punct de vedere epidemiologic, astfel încât să minimizăm riscurile pentru pacienţi și pentru personal.

Ţinte de atins

Are pacientul român încredere în Medicina Nucleară?
Când pacientul conștientizează seriozitatea bolii, vine, ne întreabă, comunicarea este benefică pentru toţi cei implicaţi; încrederea în actul medical și în metodele de Medicină Nucleară crește. Prin formarea noastră, noi avem grijă să nu facem nicio expunere care nu este necesară. Problema ţine de comunicarea medic-pacient-aparţinători.

Explicaţiile trebuie să fie simple, pe înţelesul pacientului. Mesajul nostru e unul clar: doza de iradiere este atât de mică, încât este mai periculos să stai și să nu faci investigaţia, pentru că în acest fel medicul nu va putea stabili diagnosticul corect și nu va putea indica exact ce tratament trebuie urmat. La genul acesta de mesaj, răspunsurile pacienţilor sunt pozitive.

Oricum, lucrurile stau altfel decât erau în urmă cu 30 de ani, pacienţii sunt protejaţi și prin tratamentele oferite, și prin informaţiile oferite, prin îngrijirile de care au parte.

Ce planuri de viitor aveţi?
În primul rând, să putem utiliza cât mai multe radiofarmaceutice, pentru a putea face proceduri diagnostice mai multe și mai diversificate. Trebuie apoi să ne concentrăm pe partea de terapie, de terapie izotopică. Aceasta se pretează extraordinar cu personalizarea tratamentului. Acesta va fi standardul de atins.

Surprinzător este faptul că nici specialiștii de peste hotare nu s-au pus de acord și mă întreb de ce nu ar porni iniţiativa de la noi. Avem profesioniști, trebuie să le oferim pacienţilor noștri tot ce Medicina Nucleară poate oferi mai bun. Avem pacienţi care merg peste hotare, dar nu toţi își permit acest lucru.

Cheltuielile sunt mari și pentru cei care pleacă, și pentru cei care rămân. O altă ţintă este creșterea numărului specialiștilor în Medicină Nucleară, încă suntem puţini. În timp, sigur vom fi mai mulţi, sigur ne vom bucura de vizibilitatea dorită și reclamată de specialitatea în sine.

Citiți și: Dr. Roxana Chirilă: „În România se practică tot mai mult medicina defensivă”

Etichete: medicina nucleara raluca mititelu PET-CT managementul pacientului oncologic diagnostic covid

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.