Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Mileniul creierului şi dinamica lucrurilor

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 29 iulie 2011

   „Statisticile nu mint!“ – pare să fie cea mai bună justificare pentru varii afirmaţii susţinute de cifre. Dar oare aşa să fie? Statisticile morbidităţii şi mortalităţii din sănătate neglijează dimensiunea neurologică a patologiei: accidentul vascular cerebral intră în categoria afecţiunilor cardiovasculare, suferinţele creierului secundare unor comorbidităţi sunt complet neglijate, suicidul e adunat la... traumatisme (şi nu la tulburări neuropsihiatrice) ş.a.m.d. În „mileniul creierului“, sănătatea sistemului nervos nu constituie o prioritate de prim ordin. Încă. Pentru că Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) este „vârf de lance“ al unei iniţiative globale, de reconsiderare a suferinţelor creierului. Mai multe detalii aflăm de la dl prof. dr. Vladimir Hachinski, preşedintele WFN, într-un interviu realizat de dl dr. Aurel F. Marin în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“. (...)
 

Interviu cu prof. dr. Vladimir Hachinski (Canada), preşedintele Federaţiei Mondiale de Neurologie, vicepreşedintele Organizaţiei Mondiale de Stroke

 
   – Sunteţi promotorul unei iniţiative care îşi propune conştientizarea, de către factorii de decizie, a importanţei creierului. În ce constă această iniţiativă?
   – Sunt în dezbatere, la nivel internaţional, bolile cronice. Dar creierul nu este – încă! – inclus printre priorităţi. Depunem eforturi susţinute pentru ca afecţiunile creierului să fie luate în seamă. Fără sănătatea creierului nu poate exista sănătate!
    – Ce organizaţii susţin acest demers?
   – Federaţia Mondială de Neurologie (WFN), al cărei preşedinte sunt, alături de care se află o serie de alte organizaţii ştiinţifice internaţionale. Nu ar fi potrivit să le enumăr pe toate, deoarece numărul lor creşte continuu. Alături de WFN mai sunt alte şase organizaţii mondiale.
   – Este, practic, o iniţiativă a WFN?…
   – Iniţiativa ne aparţine, dar este vorba de o alianţă, noi am pornit acest demers, dar acum iniţiativa are un sprijin cu mult mai larg decât WFN.
   – Va avea acest demers vreun impact asupra Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii?
   – Am avut mai multe întâlniri cu reprezentanţii OMS. Ne-am propus, întâi, să încercăm să influenţăm miniştrii sănătăţii, să-i convingem să includă creierul pe lista de dezbateri… Obiectivul următor îl reprezintă şefii de stat: în septembrie va avea loc summit-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite, adică reuniunea şefilor de stat, şi sperăm ca subiectul să fie luat în discuţie.
   – Suferinţele creierului sunt, în prezent, împărţite în boli cerebrovasculare, care ţin de domeniul cardiovascular…
   – Da, aveţi dreptate. Probabil că această împărţire se va schimba. În prezent se pregăteşte revizia Clasificării Internaţionale a Maladiilor (ICD 10). Probabil că în ICD 11, accidentul vascular cerebral va fi considerat o afecţiune a creierului.
   – Dar atunci cum ar rămâne cu implicarea cardiologilor în problematica stroke-ului?
   – Ne dorim să colaborăm cu medicii cardiologi. Avem mai multe în comun, precum factorii de risc. Dar sunt şi lucruri care ne separă… De exemplu, boala Alzheimer nu are nimic de-a face cu inima. Sănătatea vasculară este foarte importantă, dar nu este suficientă! Şi sănătatea creierului este importantă. Noţiuni precum cogniţie, depresie, anxietate influenţează deciziile pe care le iei în controlul tensiunii arteriale sau al pierderii în greutate. Creierul reprezintă viitorul! Cu cât vom înţelege mai bine comportamentul uman, cu atât vom putea să ne asigurăm mai bine că nu vom avea doar un corp sănătos, ci şi o minte sănătoasă.
   – Veţi încerca să integraţi abordările neurologice cu cele psihiatrice?
   – Cu siguranţă! De altfel, alături de WFN, în acest demers, se află şi Asociaţia Mondială de Psihiatrie (WPA).
   – S-a spus că acesta va fi „secolul creierului“. Sunteţi de acord cu această previziune?
   – Cred că va fi „mileniul creierului“. Pe măsură ce vom interacţiona şi mai mult cu computerele, sunt convins că vom asista la o creştere uriaşă a capacităţii de gândire a fiinţei umane. Poate că astfel vom ajunge să rezolvăm problemele cu care ne confruntăm astăzi: războaie, degradarea mediului înconjurător… Avem nevoie de creiere mai bune, pentru o lume mai bună!
   – Anticipaţi modificări semnificative ale patologiei cerebrale, în viitor?
   – Cu siguranţă. Ştim deja că o parte din patologia cu care ne confruntăm va apărea mai târziu şi poate mai puţin, deoarece dispunem de metode mai bune de prevenţie. În plus, mă aştept să continue fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. Dacă oamenii vor trăi mai mult, interacţiunile comorbidităţilor vor deveni mai complexe. Mesajul meu este următorul: haideţi să nu ne referim la stroke sau la boala Alzheimer, ci la toate aceste afecţiuni. Ele pot apărea împreună, interacţionează. Trebuie să luăm în seamă dinamica lucrurilor.
    – Aveţi un mesaj pentru medicii români, pentru neurologi, în particular?
   – Da. Ajutaţi-ne să răspundem la întrebări! Nu glumesc. Oamenii văd cercetarea ca pe ceva separat de practica de zi cu zi… Nu este aşa. Tot ceea ce facem poate fi îmbunătăţit. Dacă măsori ceea ce faci, schimbi un singur parametru şi măsori din nou – aceasta este cercetare. Nu contează dacă e vorba de managementul pacienţilor sau de vreun laborator sofisticat. Cu toţii ar trebui să facem cercetare. După ştiinţa mea, neurologii români realizează nu doar studii clinice, ci şi de cercetare fundamentală şi cred că au un rol important de jucat în rezolvarea problemelor cu care medicina, neurologia se confruntă. Nu sunt doar probleme româneşti, sunt problemele lumii întregi…

Povara globală a bolilor neurologice
(document elaborat de Federaţia Mondială de Neurologie – WFN)
 
Propuneri şi recomandări

1. Eforturi îndreptate către OMS, agenţiile internaţionale şi ministerele sănătăţii
   WFN ar trebui să facă uz de poziţia sa în comunitatea ştiinţifică internaţională pentru a atrage atenţia publicului şi diriguitorilor din sănătate asupra importanţei globale a bolilor neurologice.
   WFN ar trebui să susţină priorităţile în cercetare care vizează identificarea, prevenţia şi tratamentul poverii celei mai urgente, la nivel mondial, a bolilor neurologice. (…)
2. Colaborarea cu alte organizaţii internaţionale reprezentând specialităţile implicate în problematica tulburărilor sistemului nervos (ex.: International Child Neurology Society, World Psychiatric Association, World Federation of Neurosurgery etc.) şi cu organizaţii relevante din domeniul reabilitării, terapiei fizice, oftalmologiei, ORL şi nursingului
   WFN trebuie să depună eforturi pentru schimbarea, de către OMS, a clasificării actuale a bolilor şi a monitorizării acestora, deoarece sistemul curent tinde să neglijeze povara bolilor neurologice. În mod specific, „grupul neuropsihiatric“ nu include unele din cele mai importante şi mai frecvente afecţiuni ale sistemului nervos (întârzierea dezvoltării, disfuncţia cognitivă, complicaţiile neurologice ale altor boli, traumatismele craniocerebrale etc.). În plus, bolile cerebrovasculare sunt ascunse la capitolul „afecţiuni cardiovasculare“, tumorile cerebrale nu sunt monitorizate specific, iar suicidul figurează în categoria „traumatisme“, nu afecţiuni neuropsihiatrice. (…)
3. Eforturi în cadrul WFN
   Pentru a suplini lipsa informaţiilor specifice din rapoartele OMS, WFN ar trebui să elaboreze periodic propria analiză a impactului global al bolilor neurologice. (…)


 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.