Societatea Română de Chirurgie
Cardiovasculară organizează, la Poiana Brașov, în perioada 19–22 octombrie, cel
de-al 13-lea Congres național de chirurgie cardiovasculară. La această
manifestare științifică sunt așteptate aproximativ 400 de persoane din țară și
străinătate, medici, asistenți, tehnicieni din diferite specialități medicale
și invitați ai mai multor firme medicale importante. Dr. Viorel Goleanu,
președintele Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară (SRCCV), în
avanpremiera congresului, prezintă câteva dintre problemele acestei
specialități, noutățile momentului și câteva elemente legate de congresul de
anul acesta.
–Chirurgia cardiovasculară este o specialitate cu multe nevoi. Cu ce probleme
vă confruntați în activitatea dv.?
–
Principalele probleme cu care ne confruntăm în specialitatea de chirurgie
cardiovasculară sunt următoarele: subfinanțarea, necesitatea creșterii fondurilor
alocate și a numărului centrelor de chirurgie vasculară și încadrarea cu
personal competent și suficient. Ar mai fi și pregătirea corespunzătoare, atât
numeric, cât și calitativ a viitorilor medici specialiști și păstrarea lor în
țară. În acest sens, un lucru foarte important este modificarea curriculei de
pregătire a medicilor rezidenți de specialitate. Un alt element important
pentru viitor este dezvoltarea unor importante nuclee de cercetare în domeniul
chirurgiei cardiovasculare. Trebuie urmărită dezvoltarea celor existente cu
specialiști cu inclinații clare spre acest domeniu, precum și apariția altor
centre noi.
–În ce sens considerați că ar trebui modificată curricula de rezidențiat?
–
Avem o curriculă de rezidențiat neschimbată de 20 de ani. Este complet
depășită. Eu fac parte din Comisia de chirurgie cardiovasculară a Ministerului
Sănătății și împreună cu colegii mei am hotărât și suntem în curs de a schimba
această curriculă, astfel încât rezidenții să facă anumite proceduri, iar când
au terminat rezidențiatul să aibă o hârtie în care apare tipul și numărul
procedurilor pe care le-au efectuat, așa cum se face în toate țările
civilizate.
–În chirurgia cardiacă pediatrică cum stau lucrurile?
–
Pentru că am făcut mulți ani chirurgie cardiacă, pot spune că vorbesc în
cunoștință de cauză. Chirurgia pediatrică trebuie în mod obligatoriu dezvoltată
în România. Ea necesită pe lângă competență și mult devotament. Chirurgia
cardiacă pediatrică impune obligatoriu o dotare materială și umană de cel mai
înalt nivel. În acest domeniu, costurile sunt mult mai mari față de cele din
chirurgia cardiacă a adultului, dar aduc satisfacții morale deosebite. În
prezent, sunt prea puține centre de chirurgie cardiacă pediatrică cu
adresabilitate extrem de mare, motiv pentru care o mare parte din pacienții
pediatrici ajung să fie operați în străinătate cu costuri foarte mari.
Chirurgia cardiovasculară, fie ea pentru adulți sau copii, este într-un progres
continuu, susținut și de o legătură mai strânsă cu alte specialități: terapie
intensivă, cardiologie, boli infecțioase, imagistică, dar și cu marii
producători de tehnologie în specialitatea noastră.
–Care sunt complicațiile care vă dau cele mai mari bătăi de cap în
activitatea dv.?
–
În chirurgia cardiovasculară, infecțiile sunt complicații dintre cele mai grave
și mai greu de manageriat. Ca și în alte chirurgii, infecțiile se pot produce
cu orice fel de germeni. Ideal este să le prevenim prin măsuri riguroase, care
să fie aplicate în toate etapele pe care le parcurge pacientul de la internare,
la actul operator, îngrijirea în ATI și până la externare. Dacă apar însă,
trebuie aplicate măsurile binecunoscute, imediate, eficiente, de identificare a
germenilor, evidențiere a sensibilității, antibioticoterapia țintită asociată
cu celelalte proceduri complementare (chirurgicale, creșterea imunității etc.).
–În ultimul timp s-au dezvoltat noi metode de intervenție în chirurgia
cardiacă. Ce ne puteți spune despre ele?
–
În chirurgia cardiacă, progresul tehnologiilor medicale a favorizat apariția
chirurgiei minim invazive în bolile valvulare, coronariene. De asemenea,
sistemele de asistare ventriculară devin din ce în ce mai performante, începând
să reprezinte destinația finală pentru pacienții care nu mai ajung la transplantul
cardiac. Printre metodele de pionierat introduse în ultimul timp în chirurgia
cardiacă, regăsim valvele transcateter – implantate la nivel aortic, mitral,
tricuspidian –, chirurgia minim invazivă cu căi de abord diferite și în
creștere ca număr și localizare, sistemele de asistare ventriculară, care încep
să devină pentru unii pacienți destinația finală și nu numai o punte spre
transplantul cardiac, endografturile aortice cu diferite destinații,
tratamentul intervențional al tulburărilor de ritm, modalitățile imagistice din
ce în ce mai diferite și performante. De reținut că finalul este același, dar
modalitățile sunt diferite. În cazul chirurgiei minim invazive, inciziile sunt
mai mici, sângerarea la fel, pacientul pleacă mai repede acasă, dar costurile
sunt mai mari. Intervențiile prin chirurgia clasică încă sunt cele mai
prezente, proporția fiind de aproximativ 90%.
–Pentru revascularizarea miocardică, de exemplu, ce este de preferat:
angioplastie sau bypass?
–
Cardiopatia ischemică poate fi tratată pe lângă tratamentul medicamentos clasic
prin revascularizarea miocardică intervențională – în principal prin
implementarea de stenturi – și pe cale chirurgicală. Cele două modalități au
indicații bine stabilite, nu se exclud, ci sunt complementare, fiecare având
avantaje și dezavantaje, referindu-mă în special la raportul eficiență
medicală, costuri, perioada de spitalizare.
–Congresul se apropie cu pași repezi. Care sunt principalele teme care se vor
discuta anul acesta și ce invitați aveți?
–
Vor fi abordate subiecte din patologia clasică – valvulară, coronariană,
cardiopatii congenitale, disecția de aortă, endocardita infecțioasă, imagistica
–, dar și elemente de noutate în implantarea de valve transcateter,
chirurgia minim invazivă, dispozitive de asistare ventriculară, stentgrafturi
aortice, tratamentul intervențional al tulburărilor de ritm. Printre
participanți vor fi specialiști din chirurgia cardiovasculară, anestezie și
terapie intensivă, cardiologie, boli infecțioase, circulație extracorporală,
medicină internă, medici de familie, medici rezidenți și studenți din toate
centrele universitare de medicină din țară, dar și specialiști de prestigiu din
Franța, Germania, Israel, Argentina, Republica Moldova. Printre personalitățile
de renume prezente la congres îi menționez pe Jacob Lavee (Israel), Șerban
Mihăileanu (Franța), Véronique Couetil (Franța), Andreas Baumann (Germania).
.jpg)
