Newsflash
Interviuri

Misiuni în slujba binelui

de Bianca PÂNZARU - apr. 5 2019
Misiuni în slujba binelui

Interviu cu dr. Gheorghe Zastavniţchi, voluntar în cadrul proiectului Médecins Sans Frontières

MÉDECINS SANS FRONTIÈRES (MSF), cunoscută românilor și sub numele de „Medici fără frontiere”, este o organizaţie nonguvernamentală umanitară internaţională cu peste 45.000 de membri în 150 de ţări. Proiectul a fost pornit în decembrie 1971, la Paris, de 13 medici și un grup de jurnaliști, cărora li s-au alăturat 300 de voluntari. Datorită MSF, oameni din peste 70 de ţări beneficiază de asistenţă medicală umanitară. Organizaţia intervine atunci când viaţa și sănătatea oamenilor sunt puse în pericol din cauze diverse: conflict sau război, dezastre naturale, epidemii, mortalitate crescută.
Etica medicală, imparţialitatea, transparenţa și neutralitatea sunt câteva dintre principiile de aur păstrate și astăzi de organizaţia MSF, ale cărei fonduri provin 90% din donaţii particulare, prin aproximativ șase milioane de donatori individuali.
În ultimii cinci ani, 35 de români au fost recrutaţi de organizaţia MSF, iar în acest moment, cinci români se află în misiuni. Printre voluntarii care au participat în misiunile din cadrul proiectului MSF se numără și dr. Gheorghe Zastavniţchi.VM 14, p.8 -1

Dr. Gheorghe Zastavniţchi (Chișinău) este chirurg generalist și voluntar în cinci misiuni ale organizaţiei Médecins Sans Frontières în continentul african: una în Somalia (2013), două în Republica Central Africană (2014 și 2015), una în Republica Democratică Congo (2016) și una în Republica Burundi (2016). În prezent este chirurg generalist la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.

MSF, un „virus” care te împinge spre acţiune

Cu ce gând aţi pornit în acest demers, respectiv participarea la misiuni ale MSF?
Totul a început cu un e-mail trimis în primăvara anului 2012, prin care am aplicat la acest proiect. A urmat o comunicare de lungă durată cu organizaţia, tot prin e-mail (documente, diplome, recomandări de la colegi), iar în toamna anului 2012 am fost invitat la o convorbire la Viena. Discuţiile cu cei de acolo s-au purtat pe parcursul a două zile. Peste șapte zile am primit răspuns, ceva de genul „felicitări, ne conveniţi, sunteţi membru al echipei MSF”.
De ce v-aţi dorit să faceţi parte din acest proiect?
Am vrut o schimbare la ceea ce făceam acasă, am vrut să văd dacă pot face faţă la ceva deosebit din punct de vedere profesional, chirurgical. Pentru aceasta, am decis să merg cel puţin o dată cu MSF, dar am fost „infectat cu virusul MSF” și am mai mers de încă patru ori cu ei. Și nu regret.
Vă gândiţi să mai mergeţi în astfel de misiuni?
Chiar duc lipsa acelor misiuni, sigur mă voi întoarce.

Obligatoriu de făcut

A fost nevoie să participaţi la programe de pregătire înainte de a participa la misiuni? Există vreun protocol în acest sens?
Da, din momentul în care am fost acceptat ca parte a echipei medicale MSF, după convorbire, în ianuarie 2013, am fost invitat la Viena – cred că eram peste 20 de participanţi –, la PPD (Prepare for Primary Departure), un curs care durează o săptămână pentru medici. Participă și alţi specialiști, dar pentru ei cursul e mai scurt. În această etapă ești informat despre cum funcţionează MSF și tot felul de particularităţi ce ţin de misiuni. Obligatorii sunt și unele vaccinuri pe care trebuie să le facem înainte de a pleca în misiune, sunt diferite în funcţie de regiunea în care se merge. Eu, de exemplu, am avut nevoie de vaccin pentru febra galbenă, hepatita B, meningită etc. Toate sunt decontate de MSF. De asemenea, în cadrul MSF sunt organizate cursuri de formare profesională atât pentru medici, cât și pentru personalul nonmedical. Ele pot include cursuri de limbi străine la „Hands-on training” pentru chirurgi – am participat la un astfel de curs în Germania, la Düsseldorf. MSF chiar dorește să acorde asistenţă medicală la cel mai înalt nivel posibil și depune tot efortul pentru aceasta, inclusiv prin perfecţionarea continuă a personalului care participă în misiuni.
Care este componenţa unei echipe de voluntari în misiunile MSF? Ce responsabilităţi are medicul în cadrul acestor echipe?
Ca în orice sistem de sănătate, trebuie să-ţi faci treaba, să acorzi asistenţă medicală pacientului la cel mai înalt standard posibil în contextul în care te afli. Să nu uităm că MSF este o organizaţie umanitară care activează în zone de dezastre naturale ori create de oameni.
În ce situaţii v-au fost solicitate intervenţiile?
Fiind chirurg generalist și activând toată viaţa mea profesională doar în spitale de urgenţă, nu am simţit mare diferenţă faţă de ceea ce făceam în afara misiunilor, din punct de vedere profesional. Desigur, în misiune trebuie să faci ceva mai mult decât faci acasă: fracturi, chirurgie plastică și reconstructivă, obstetrică, chirurgie pediatrică etc.

VM 14, p.8 -2
MSF este prezent în comunități prin intermediul unor spitale sau clinici mobile cu scopul de a reduce mortalitatea și morbiditatea

 

Colaborarea cu personalul local are și plusuri, dar și minusuri

Ce resurse aveaţi pentru a vă desfășura activitatea – investigaţii, diagnostic, tratament?
Depinde de misiune, de profilul misiunii. Participând la misiuni chirurgicale, nu am dus lipsă practic de nimic. Sunt cazuri când ai unele lipsuri, dar trebuie să înţelegi că desfășori o activitate în zone de conflict, greu accesibile, așa că trebuie să te adaptezi. De exemplu, în ultima misiune, cea din Republica Burundi, am avut la dispoziţie tot ce ne-a trebuit: imagistică, inclusiv CT și radiologie, ecografie, laborator, bancă de sânge etc. Oricum, un spital MSF este capabil să funcţioneze autonom indiferent de regiune și de misiune timp de cel puţin șase luni.

VM 14, p.8 -3
Dr. Zastavniţchi alături de personal medical local

Din punctul de vedere al personalului medical sunt probleme?
În majoritatea misiunilor se colaborează cu personal local, fapt care are atât plusuri, cât și minusuri. Partea pozitivă e că personalul local te ajută să înţelegi mai bine pacientul și cultura lui. Deși uneori e greu să comunici cu personalul local – sunt diferenţe în ceea ce privește pregătirea, nu poţi fi sigur că ești înţeles în totalitate –, în general pozitivul surclasează negativul în relaţia cu personalul local.
Aţi avut vreodată sentimentul de nesiguranţă?
Aș spune mai mult dubii ori incertitudine referitor la ce metodă de tratament să folosesc în anumite cazuri. Nesiguranţă referitor la integritatea fizică nu am simţit. Desigur, poţi fi afectat psihoemoţional după unele misiuni, dar asta face parte din profesie și acasă.

Experienţe care schimbă percepţiile asupra vieţii

Care ar fi cel mai mare risc la care ar putea fi expus un membru al echipei?
Nu știu ce să spun, probabil riscul unui accident de transport, auto ori aviatic, în rest nu pot să spun că au fost riscuri mai mari decât acasă. Am fost foarte bine informat referitor la situaţia de securitate din misiune și dacă nu faci nimic din ceea ce este interzis – deplasări pe timp de noapte de unul singur în zone interzise, de exemplu – nu se poate întâmpla nimic grav. Ar mai fi riscul de boli infecţioase, dar și acestea pot fi ușor prevenite.
Ce au însemnat pentru dv. aceste misiuni?
O experienţă unică de viaţă, personal și profesional. Am învăţat multe, iar ceea ce am învăţat pot utiliza și pentru tratamentul pacienţilor de acasă. Oricum, cred că devii mai tolerant și ai mintea mult mai deschisă după o misiune. Am cunoscut mulţi oameni deosebiţi în acele misiuni, cu care comunic și azi.
Dacă ar fi să vă amintiţi despre cel mai dificil moment în relaţia dv. cu MSF, care ar fi acela?
Probabil când ţi se impune să îţi faci valiza pentru a fi evacuat, știind că lași în urmă pacienţi, echipament... totul. În același timp însă, speri că te vei întoarce într-o bună zi.
Vi s-a schimbat percepţia despre viaţă după această experienţă? Acum cu ce vă ocupaţi?
Această experienţă mi-a oferit o nouă percepţie asupra vieţii. Cu ce mă ocup acum? Din ianuarie 2015 lucrez la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Activitatea pe care o desfășor acolo este tot de chirurgie generală.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe