Newsflash
Interviuri

Nefrologia, abordată interdisciplinar

de Dr. Sorina VASILE - apr. 12 2012
Nefrologia, abordată interdisciplinar

În perioada 27–29 aprilie a.c., la Bucureşti, se va desfăşura a VIII-a ediţie a Congresului Naţional de Nefrologie, Dializă, Transplant şi Acces Vascular. Evenimentul de la World Trade Center este organizat de Institutul Clinic Fundeni, Asociaţia Română de Nefrologie şi Acces Vascular şi Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu“. La ceremonia de deschidere a congresului de vineri, 27 aprilie, vor participa dl conf. dr. Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii, şi dl dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în MS. Dl prof. dr. Mihai Voiculescu, directorul Clinicii de Medicină Internă din Institutul Clinic Fundeni şi unul din preşedinţii Congresului, a avut amabilitatea să ne vorbească despre progresele nefrologiei româneşti şi să ne acorde detalii despre reuniunea ştiinţifică organizată la Bucureşti.

 

   Ce teme şi noutăţi aduce Congresul din acest an?
   – Avem o preocupare deosebită, la această ediţie, pentru îmbunătăţirea interfeţei nefrologului cu medicul de familie, de unde încercăm să-i aducem cât mai devreme pe acei bolnavi la care există perspectiva ca, la un moment dat, să se practice o fistulă sau un cateter pentru proceduri de supleare a funcţiei renale sau un transplant renal. Aceşti pacienţi trebuie, desigur, să beneficieze de procedurile corecte de investigaţie nefrologică. Deopo­trivă, vom aborda teme care vizează optimizarea colaborării dintre nefrolog, cardiolog şi chirurgul cardiovascular. Ţin să subliniez că, fără o evaluare corectă a statusului cardiac şi fără a practica un acces vascular eficient, procedurile de suplinire a funcţiei renale nu pot fi executate. Este, de asemenea, deosebit de importantă cooperarea cu trans­plan­tologul. Transferul terapiilor de supleare tip dializă către cea prin transplant renal este foarte delicat şi trebuie făcută la momentul optim, pentru ca procedura să fie executată în condiţii de siguranţă. Ea nu poate fi realizată, spre exemplu, prea devreme, din cauza riscului de a fi nevoie de mai multe transplanturi – trebuie ţinut seama că durata de supravieţuire a unei grefe este de circa 10–15 ani.
   Cum va fi structurat evenimentul?
   – Primele două zile de congres vor găzdui sesiuni cu teme ce privesc afectarea cardiacă în bolile renale, complicaţiile dializei peritoneale şi accesul vascular. Vor fi, de asemenea, disponibile date recente privind monitorizarea şi eficientizarea accesului vascular şi tratamentul anemiei la bolnavul renal cronic. În a treia zi, la Institutul Clinic Fundeni, vom organiza trei şedinţe practice, ateliere de lucru unde cursanţii vor deprinde cele mai noi tehnici şi informaţii privind accesul vascular – cateterul, fistula şi dializa peritoneală. În plus, vor învăţa procedeele foarte moderne de hemodiafiltrare sau plasmafereză.
   Congresul se bucură de participare internaţională. Ce invitaţi aveţi pentru această ediţie?
   – Ca şi în ceilalţi ani, şi de data aceasta va veni preşedintele în exerciţiu al ERA-EDTA (European Renal Association – European Dialysis and Transplant Association), prof. dr. Raymond Vanholder, din Belgia, care va ţine o conferinţă privind problemele de afectare cardiacă în insuficienţa renală cronică. Din partea Cehiei, va fi prezent prof. dr. Vladimir Tesar, cu două prezentări privind metabolismul fosfocalcic, respectiv modificările cardiovas­culare în insuficienţa renală, iar profesorul Goce Spasovski, din Macedonia, ne va împărtăşi despre experienţa sa în ceea ce priveşte leziunile ţesutului osos în insuficienţa renală. Vor fi prezenţi, de asemenea, profesorul Raymond Krediet, din Olanda, şi un grup de trei experţi europeni în dializa peritoneală. Din România, vor fi prezenţi prof. dr. Eugen Moţa (Craiova), preşedintele Societăţii Române de Nefrologie, prof dr. Alexandru Ciocâlteu şi prof. dr. Mircea Penescu (Bucureşti), prof. dr. Adrian Covic (Iaşi) şi alţii. Practic, vor fi prezenţi toţi profesorii de nefrologie din ţară.

Principala grijă sunt tinerii

   Ce progrese a făcut nefrologia românească în ultimii ani?
   – Trebuie să vă spun că nefrologia, specialitate înfiinţată în 1991, se bucură de un succes organizatoric remarcabil. Programul de supleare a funcţiei renale este în acest moment bugetat de CNAS, iar în ceea ce priveşte echipamentele şi consumabilele suntem la nivel mondial. Institutul Clinic Fundeni, Centrul pe care îl conduc a reuşit să aibă un parteneriat public-privat extrem de eficient. Practic, noi oferim partenerului privat pregătirea cadrelor şi rezolvarea problemelor dificile, complicate, iar acesta ne asigură baza materială pentru tineri. Cred că asta este cea mai deosebită realizare. Pentru mine, principala grijă este să nu pierdem tinerii medici care dovedesc calităţi remarcabile.
   Concret,cum îi încurajaţi pe tinerii nefrologi să rămână în ţară?
   – Congresele, aceste forme organizatorice prin care păstrăm standardele internaţionale, ne garantează că tinerii specialişti se vor gândi de două ori înainte de a pleca pentru totdeauna în alte centre. Noi le aducem în România cei mai înalţi specialişti în domeniul nefrologiei şi le organizăm plecări cu bursă în străinătate. Toate acestea în speranţa că nu vor uita de unde au plecat şi se vor întoarce, pentru a pune umărul la creşterea calităţii actului medical din România.
   Ce facilităţi oferă Congresul pentru medicii aflaţi la început de carieră?
   – Evenimentul este gratuit pentru studenţi şi rezidenţii în nefrologie sau specialităţi conexe. În afara rezidentului de nefrologie, ar trebui să participe rezidentul de urologie, cel de cardiologie şi, mai ales, cel de terapie intensivă. Tinerii vor beneficia de o mapă specială cu informaţii de actualitate – această întâlnire este special gândită cu scop educaţional. În plus, având în vedere valoarea ştiinţifică ridicată a congresului, o estimare precongres ne-a atras atenţia că participanţii vor primi în jur de 15 puncte EMC.

Strânsă colaborare între cei care iubesc nefrologia

   Recent, aţi anunţat înfiinţarea grupului de lucru al experţilor în proceduri extracorporale...
   – Da, ne-am gândit că dinamica acumulării de informaţii teoretice şi practice privind procedurile de epurare extracorporală hepatică şi renală sunt atât de rapide, încât trebuie să ne întâlnim la şase sau poate chiar la trei luni, pentru a ne prezenta rezultatele şi pentru a face schimb de experienţă şi informaţii. Această arie a medicinii, nefrologia intervenţională, este foarte dinamică şi reclamă o strânsă colaborare între cei care o iubesc şi o practică...
   Cine a avut ideea înfiinţării lui?
   – Iniţiativa aparţine Centrului de Medicină Internă şi Nefrologie Fundeni. Tot aici s-a înfiinţat şi primul compartiment de terapie intensivă nefrologică – în acest loc îşi are sediul Centrul de dializă hepatică, iar noi suntem coordonatorii programului pentru această procedură pe întreaga Românie. Totodată, aici se află redacţia publicaţiei ştiinţifice de nefrologie, transplant şi acces vascular. Pe scurt, în acest departament se găsesc cele mai redutabile forţe privind procedurile de epurare extracorporală a ficatului şi a rinichiului din ţară.
   Ce subiecte va dezbate grupul la întâlnirea din cadrul Congresului?
   – În primul rând, vom discuta statusul actual al problemei – este vorba de număr de pacienţi, de aparate, bugetul şi, evident, rezultatele care s-au obţinut cu aceste resurse.
   Ce rezultate aţi obţinut cu aceste proceduri?
   – Deosebit de optimiste! De exemplu, fără dializa hepatică, nici un transplantolog de ficat nu intră liniştit în sala de operaţie. Nu avem întotdeauna siguranţa, garanţia că funcţia hepatică de epurare porneşte imediat după transplant. şi atunci e bine să suplinim această funcţie. De asemenea, în foarte multe ocazii, avem nevoie de proceduri de plasmafereză pentru înlăturarea unor toxine, a unor complexe imune cu potenţial patogen ridicat. Acest lucru implică o bună cunoaştere atât a patologiei rinichilor, cât şi a ficatului, dar mai ales a problemelor de acces vascular. Suntem bucuroşi să împărtăşim colegilor din experienţa noastră în domeniu.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe