În perioada 27–29
aprilie a.c., la Bucureşti, se va desfăşura a VIII-a ediţie a Congresului Naţional
de Nefrologie, Dializă, Transplant şi Acces Vascular. Evenimentul de la
World Trade Center este organizat de Institutul Clinic Fundeni, Asociaţia Română
de Nefrologie şi Acces Vascular şi Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu“. La
ceremonia de deschidere a congresului de vineri, 27 aprilie, vor participa dl
conf. dr. Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii, şi dl dr. Raed Arafat,
subsecretar de stat în MS. Dl prof. dr.
Mihai Voiculescu, directorul Clinicii de Medicină Internă din Institutul
Clinic Fundeni şi unul din preşedinţii Congresului, a avut amabilitatea să ne
vorbească despre progresele nefrologiei româneşti şi să ne acorde detalii
despre reuniunea ştiinţifică organizată la Bucureşti.
– Ce
teme şi noutăţi aduce Congresul din acest an?
– Avem o preocupare deosebită, la această
ediţie, pentru îmbunătăţirea interfeţei nefrologului cu medicul de familie, de
unde încercăm să-i aducem cât mai devreme pe acei bolnavi la care există
perspectiva ca, la un moment dat, să se practice o fistulă sau un cateter
pentru proceduri de supleare a funcţiei renale sau un transplant renal. Aceşti
pacienţi trebuie, desigur, să beneficieze de procedurile corecte de investigaţie
nefrologică. Deopotrivă, vom aborda teme care vizează optimizarea colaborării
dintre nefrolog, cardiolog şi chirurgul cardiovascular. Ţin să subliniez că, fără
o evaluare corectă a statusului cardiac şi fără a practica un acces vascular
eficient, procedurile de suplinire a funcţiei renale nu pot fi executate. Este,
de asemenea, deosebit de importantă cooperarea cu transplantologul.
Transferul terapiilor de supleare tip dializă către cea prin transplant renal
este foarte delicat şi trebuie făcută la momentul optim, pentru ca procedura să
fie executată în condiţii de siguranţă. Ea nu poate fi realizată, spre exemplu,
prea devreme, din cauza riscului de a fi nevoie de mai multe transplanturi –
trebuie ţinut seama că durata de supravieţuire a unei grefe este de circa 10–15
ani.
– Cum
va fi structurat evenimentul?
– Primele două zile de congres vor găzdui
sesiuni cu teme ce privesc afectarea cardiacă în bolile renale, complicaţiile
dializei peritoneale şi accesul vascular. Vor fi, de asemenea, disponibile date
recente privind monitorizarea şi eficientizarea accesului vascular şi
tratamentul anemiei la bolnavul renal cronic. În a treia zi, la Institutul
Clinic Fundeni, vom organiza trei şedinţe practice, ateliere de lucru unde
cursanţii vor deprinde cele mai noi tehnici şi informaţii privind accesul
vascular – cateterul, fistula şi dializa peritoneală. În plus, vor învăţa
procedeele foarte moderne de hemodiafiltrare sau plasmafereză.
– Congresul
se bucură de participare internaţională. Ce invitaţi aveţi pentru această ediţie?
– Ca şi în ceilalţi ani, şi de data aceasta
va veni preşedintele în exerciţiu al ERA-EDTA (European Renal Association –
European Dialysis and Transplant Association), prof. dr. Raymond Vanholder, din
Belgia, care va ţine o conferinţă privind problemele de afectare cardiacă în
insuficienţa renală cronică. Din partea Cehiei, va fi prezent prof. dr.
Vladimir Tesar, cu două prezentări privind metabolismul fosfocalcic, respectiv
modificările cardiovasculare în insuficienţa renală, iar profesorul Goce
Spasovski, din Macedonia, ne va împărtăşi despre experienţa sa în ceea ce priveşte
leziunile ţesutului osos în insuficienţa renală. Vor fi prezenţi, de asemenea,
profesorul Raymond Krediet, din Olanda, şi un grup de trei experţi europeni în
dializa peritoneală. Din România, vor fi prezenţi prof. dr. Eugen Moţa
(Craiova), preşedintele Societăţii Române de Nefrologie, prof dr. Alexandru
Ciocâlteu şi prof. dr. Mircea Penescu (Bucureşti), prof. dr. Adrian Covic (Iaşi)
şi alţii. Practic, vor fi prezenţi toţi profesorii de nefrologie din ţară.
Principala grijă sunt tinerii
– Ce
progrese a făcut nefrologia românească în ultimii ani?
– Trebuie să vă spun că nefrologia,
specialitate înfiinţată în 1991, se bucură de un succes organizatoric
remarcabil. Programul de supleare a funcţiei renale este în acest moment
bugetat de CNAS, iar în ceea ce priveşte echipamentele şi consumabilele suntem
la nivel mondial. Institutul Clinic Fundeni, Centrul pe care îl conduc a reuşit
să aibă un parteneriat public-privat extrem de eficient. Practic, noi oferim
partenerului privat pregătirea cadrelor şi rezolvarea problemelor dificile,
complicate, iar acesta ne asigură baza materială pentru tineri. Cred că asta
este cea mai deosebită realizare. Pentru mine, principala grijă este să nu
pierdem tinerii medici care dovedesc calităţi remarcabile.
– Concret,cum îi încurajaţi pe tinerii nefrologi să
rămână în ţară?
– Congresele, aceste forme organizatorice
prin care păstrăm standardele internaţionale, ne garantează că tinerii specialişti
se vor gândi de două ori înainte de a pleca pentru totdeauna în alte centre.
Noi le aducem în România cei mai înalţi specialişti în domeniul nefrologiei şi
le organizăm plecări cu bursă în străinătate. Toate acestea în speranţa că nu
vor uita de unde au plecat şi se vor întoarce, pentru a pune umărul la creşterea
calităţii actului medical din România.
– Ce
facilităţi oferă Congresul pentru medicii aflaţi la început de carieră?
– Evenimentul este gratuit pentru studenţi şi
rezidenţii în nefrologie sau specialităţi conexe. În afara rezidentului de
nefrologie, ar trebui să participe rezidentul de urologie, cel de cardiologie şi,
mai ales, cel de terapie intensivă. Tinerii vor beneficia de o mapă specială cu
informaţii de actualitate – această întâlnire este special gândită cu scop
educaţional. În plus, având în vedere valoarea ştiinţifică ridicată a
congresului, o estimare precongres ne-a atras atenţia că participanţii vor
primi în jur de 15 puncte EMC.
Strânsă colaborare între cei care iubesc nefrologia
– Recent, aţi anunţat înfiinţarea grupului de
lucru al experţilor în proceduri extracorporale...
–
Da, ne-am gândit că dinamica acumulării de informaţii teoretice şi practice
privind procedurile de epurare extracorporală hepatică şi renală sunt atât de
rapide, încât trebuie să ne întâlnim la şase sau poate chiar la trei luni,
pentru a ne prezenta rezultatele şi pentru a face schimb de experienţă şi
informaţii. Această arie a medicinii, nefrologia intervenţională, este foarte
dinamică şi reclamă o strânsă colaborare între cei care o iubesc şi o practică...
– Cine a avut ideea înfiinţării lui?
– Iniţiativa aparţine Centrului de Medicină
Internă şi Nefrologie Fundeni. Tot aici s-a înfiinţat şi primul compartiment de
terapie intensivă nefrologică – în acest loc îşi are sediul Centrul de dializă
hepatică, iar noi suntem coordonatorii programului pentru această procedură pe
întreaga Românie. Totodată, aici se află redacţia publicaţiei ştiinţifice de
nefrologie, transplant şi acces vascular. Pe scurt, în acest departament se găsesc
cele mai redutabile forţe privind procedurile de epurare extracorporală a
ficatului şi a rinichiului din ţară.
– Ce
subiecte va dezbate grupul la întâlnirea din cadrul Congresului?
– În primul rând, vom discuta statusul
actual al problemei – este vorba de număr de pacienţi, de aparate, bugetul şi,
evident, rezultatele care s-au obţinut cu aceste resurse.
– Ce
rezultate aţi obţinut cu aceste proceduri?
– Deosebit de
optimiste! De exemplu, fără dializa hepatică, nici un transplantolog de ficat
nu intră liniştit în sala de operaţie. Nu avem întotdeauna siguranţa, garanţia
că funcţia hepatică de epurare porneşte imediat după transplant. şi atunci e
bine să suplinim această funcţie. De asemenea, în foarte multe ocazii, avem
nevoie de proceduri de plasmafereză pentru înlăturarea unor toxine, a unor
complexe imune cu potenţial patogen ridicat. Acest lucru implică o bună cunoaştere
atât a patologiei rinichilor, cât şi a ficatului, dar mai ales a problemelor de
acces vascular. Suntem bucuroşi să împărtăşim colegilor din experienţa noastră
în domeniu.