Newsflash
Interviuri

Nou sistem de raportare a infecţiilor intraspitaliceşti

de Iftimie NESFÂNTU - feb. 13 2014
Nou sistem de raportare a infecţiilor intraspitaliceşti
   Dosarul infecţiilor spitaliceşti din unităţile medicale româneşti rămâne, în continuare, o enigmă. „Atunci când diferenţa dintre cifrele de pe hârtie şi realitatea din teren devine prea mare, lucrurile încep să devină periculoase. Periculoase nu pentru cei care conduc sistemul medical, ci pentru pacienţi. Şi da, acesta este un subiect care trebuie obligatoriu abordat“, scria recent Vlad Mixich, în deschiderea unei anchete publicate de săptămânalul „Viaţa medicală“. (Infecţiile intraspitaliceşti în România: miracol pe hârtie, autor: Dan Dumitru Mihalache, 21 octombrie 2013).
   Aşa cum se ştie din istorie, când o problemă devine presantă, apar şi cei care să găsească o rezolvare, şi asta nu numai în medicină. De data aceasta, rezolvarea aparţine unui grup de medici din Secţia ATI a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara (SCJUT). Ei au demarat şi implementat un program informatic de monitorizare în timp real a infecţiilor intraspitaliceşti, o cercetare utilă, aplicată cu succes, deocamdată doar în SCJUT. Colectivul este condus de prof. dr. Dorel Săndesc, şeful Clinicii ATI din cadrul SCJUT, şi la recomandarea sa ne-am adresat pentru detalii dr. Ovidiu-Horea Bedreag, medic primar ATI, doctor în ştiinţe medicale, asistent universitar disciplina Anestezie-terapie intensivă, UMF „Victor Babeş“ Timişoara şi director al departamentului cercetare-dezvoltare al SCJUT.

 

   – Spuneţi-ne în ce constă cercetarea dumneavoastră.
   – Este vorba de implementarea unui sistem informatic naţional inovator de raportare, monitorizare şi analiză statistică continuă a infecţiilor intraspitaliceşti. A se vedea şi site-ul www.raportati.ro deja deschis, funcţional. Este deci un program web-based de raportare continuă a infecţiilor de toate tipurile din clinica noastră, una din primele, dacă nu chiar prima, aplicaţie web din România privind raportarea infecţiilor comunitare/nosocomiale/asociate îngrijirii medicale, plus analiza statistică în timp real a incidenţei germenilor patogeni şi a susceptibilităţii acestora la antibiotice.

 

   – De ce această idee a apărut într-o secţie ATI?
   – Fiecare secţie clinică, în special cele de urgenţe, se luptă cu această problemă. Obţinerea de statistici corecte este vitală pentru a oferi pacienţilor noştri şanse cât mai mari de supravieţuire şi ştim că infecţiile întâlnite în secţiile de terapie intensivă sunt de cele mai multe ori foarte grave şi reprezintă ori cauza internării în aceste secţii, ori complicaţiile unei alte afecţiuni severe. Sepsisul bacterian rămâne o cauză majoră de mortalitate la pacienţii critici, indiferent de cauza internării lor. Noi am căutat să implementăm un sistem care să răspundă cât mai bine nevoilor noastre.

 

   – Cum s-a procedat până acum în spitalele din România?
   – Metodele cel mai frecvent utilizate până acum au constat în realizarea de statistici ample retrospective, întinse de obicei de-a lungul câte unui an de zile, ce relevau tipurile de germeni incriminaţi în anumite patologii. Aceste studii retrospective erau limitate de obicei pe anumite perioade, pe anumite patologii şi erau specifice unei anumite locaţii clinice. Cel mai important factor limitativ pentru aceste studii retrospective era factorul uman, realizarea lor implicând un consum semnificativ de resurse (timp, disponibilitate pentru alte activităţi clinice etc). Studiile prospective realizate până în prezent sunt limitate şi în număr mic, un motiv în plus ca să gândim un sistem de raportare rapidă a infecţiilor intraspitaliceşti (timp mic alocat de medicul raportator), de efectuare instantanee şi de afişare imediată a statisticilor referitoare la incidenţa infecţiilor, a germenilor frecvent întâlniţi, respectiv sensibilitatea acestora la antibiotice. Realizarea acestei platforme permite monitorizarea continuă, obţinerea de statistici reale, instantanee, cu posibilităţi de filtrare în funcţie de secţie, tip de patologie, germen etc. Este ceea ce am dezvoltat aici, în colectivul clinicii ATI din SCJUT, împreună cu o firmă privată de software.

 

   – Studiul dvs. a depăşit faza de pilot, aveţi deja o experienţă suficient de mare. Care ar fi primele rezultate concrete?
   – Voi cita din rezultatele obţinute prin analiza statistică a tuturor culturilor pozitive din Clinica ATI – SCJUT în perioada 1 septembrie 2011 – 15 noiembrie 2013. Prin specificul clinicii, cea mai frecventă disfuncţie de organ întâlnită este insuficienţa respiratorie (de obicei protezată mecanic) de diverse etiologii. De obicei, peste 70% din pacienţii internaţi în Clinica ATI sunt intubaţi şi ventilaţi mecanic. Acest fapt conduceinevitabil la creşterea incidenţei complicaţiilor infecţioase pulmonare, acestea fiind, după cum indică şi statisticile obţinute, cele mai frecvente probleme infecţioase întâlnite în Clinica ATI a SCJUT. Se observă o incidenţă relativ egală a germenilor aflaţi pe primele patru poziţii (Klebsiella sp., Acinetobacter sp., Proteus mirabilis, Pseudomonas aeruginosa), cu un procent de cca 16–17% fiecare, cumulând un total de cca 70%, urmaţi imediat de Staphilococcus aureus MSSA, cu un procent de 13,6%. În a doilea eşalon de germeni, ca frecvenţă a incidenţei, regăsim Staph. aureus MRSA şiE. coli. Cu o incidenţă mult mai scăzută regăsim germeni comunitari de genul Strep. pneumoniae, Strep. grup A, B, C, G, germeni care în literatura internaţională sunt incriminaţi în apariţia pneumoniilor comunitare. Nu regăsim Haemophilus influenzae, germen de obicei incriminat în apariţia pneumoniei nosocomiale sau a pneumoniei asociată ventilaţiei mecanice cu debut precoce. Această constatare ne conduce la concluzia că diferenţierea pneumoniilor nosocomiale după momentul apariţiei debutului în pneumonii cu debut precoce şi cu debut tardiv şi, respectiv, supoziţia că pneumoniile nosocomiale cu debut precoce au ca agenţi etiologici germeni comunitari cu sensibilitate bună la antibioticele uzuale nu se pot aplica în cadrul clinicii noastre, majoritatea pneumoniilor nosocomiale fiind date de germeni cu potenţial de a avea rezistenţă multiplă la antibiotice. Practic, putem spune că terapia antibiotică instituită de medicul curant rezultă prin întrepătrunderea ghidurilor clinice existente în literatură cu datele despre incidenţa germenilor şi sensibilitatea lor oferite de statistica din teren, statistică avută instantaneu la dispoziţie.

 

   – De unde credeţi că vine rezerva managerilor de spitale în a raporta corect situaţia infecţiilor nosocomiale?
   – Nu cred că există o rezervă a managerilor de spitale, cred doar că metodele de raportare existente în acest moment sunt ineficiente şi extrem de greoaie. Până acum, raportările la nivel naţional au fost sporadice, inexacte, limitate geografic la anumite spitale/zone, fără a putea avea o imagine de ansamblu. Probabil că o asemenea stare de lucruri are la bază teama de sancţiuni din partea autorităţilor locale, a opiniei publice, a mass-mediei etc. De asemenea, în raportările internaţionale, statisticile care implică România sunt foarte puţine şi imperfecte. Necunoaşterea realităţilor epidemiologice poate avea consecinţe grave în viitorul apropiat, deoarece neraportarea corectă conduce la amânarea luării de decizii strategice de limitare a apariţiei de infecţii nosocomiale, de limitare a dezvoltării rezistenţei la antibiotice a germenilor multidrug resistant. Iar această aplicaţie oferă posibilitatea obţinerii de statistici şi raportări la nivel naţional. Raportările de infecţii nosocomiale se pot face automat din sistem către departamentele specializate. În sistem se pot introduce filtre speciale sau mesaje de semnalizare, de avertizare în cazul apariţiei de germeni patogeni speciali sau în cazul agregării într-o anumită zonă a mai multor cazuri cu aceeaşi etiologie infecţioasă.

 

   Un fel de cod galben, cod portocaliu sau cod roşu?
   – Lista posibilelor aplicaţii este mare şi rămâne deschisă. Analiza periodică a statisticilor afişate instantaneu permite actualizarea continuă a recomandărilor privind antibioticoterapia, respectiv adaptarea ghidurilor/recomandărilor/protocoalelor la realităţile secţiei clinice respective. Nu mai este necesară mobilizarea unor resurse preţioase de timp şi de personal pentru obţinerea unor statistici anuale. Folosirea acestui tip de interfaţă web este practică şi rapidă, introducerea unui raport de microbiologie durează cca două minute, statisticile instantanee permit vizualizarea imediată a analizei datelor. În viitor, raportarea imediată, direct din laboratorul de microbiologie, prin sincronizarea cu sistemul informatic intraspitalicesc de management al datelor clinice, va elimina etapa intermediară în care medicul curant trebuie să introducă datele microbiologice în sistem, eficientizând raportarea şi eliminând practic omisiunile de raportare a culturilor pozitive. Dezvoltarea în interiorul sistemului a unei liste de diagnostice codificate va permite o analiză mai amănunţită a agenţilor etiopatogeni şi a sensibilităţii acestora, diferenţiată pe subtipuri de diagnostice.

 

   – Care sunt paşii următori?
   – În prezent, secţia ATI din SCJUT este singura care are introduse corect datele epidemiologice, statisticile sunt de mare acurateţe. Suntem în curs de extindere la nivel local. Platforma tehnică permite dezvoltarea şi, după o pregătire specifică a personalului, vom extinde aplicaţia şi la alte secţii de interes din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara. Ne dorim în primul rând extinderea în cât mai multe secţii de terapie intensivă din ţară.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe