Newsflash
Interviuri

Nu există sistem medical perfect

de Dorina Novac - nov. 27 2020
Nu există sistem medical perfect

Diagnosticul clinic în dermatologie este o chestiune de experienţă, de aceea sunt greu de diagnosticat afecţiunile pe care le vezi rar, după cum spune dr. Diana Plăcintescu.

Dr. Diana Plăcintescu este medic primar dermatovenerolog la Clinica Medicum. A făcut stagii de pregătire în Franţa și Germania, în domeniul terapiilor oncologice la nivelul pielii și al chirurgiei și terapiilor cu laser.

dr. Diana Plăcintescu (2)

A fost vicepreședinte al Societăţii Române de Medicină Estetică și Dermatologie Cosmetică și Chirurgicală și membru în comitetul de organizare al celor 12 ediţii ale conferinţelor și congreselor naţionale și internaţionale ale acestei societăţi. Medicul dermatolog are și un cabinet privat de dermatologie în Franţa, în staţiunea termală Avène.

Într-un interviu pentru Viaţa Medicală, medicul dermatolog a vorbit și despre sistemul medical din Franţa, care este mult mai organizat, mai funcţional și mai bine finanţat decât cel din România.

Ce v-a determinat să alegeţi dermatovenerologia?

În momentul alegerii specialităţii, eram decisă să aleg psihiatria, dar după ce am trecut prin stresul examenului de rezidenţiat, mi-am dorit să am o specialitate mult mai aplicată. Astfel, am ales dermatologia, pentru că mi s-a părut combinaţia ideală între clinică, estetică, chirurgie și tehnologie. Și nu am fost dezamăgită!

Ce vă motivează cel mai mult în cariera dv.?

Mă motivează să văd că ceea ce știu și ce pot face pentru un pacient îi schimbă viaţa sau măcar calitatea vieţii. De aceea, consider că este important să empatizez cu pacientul, să îl înţeleg și, pe de altă parte, să îl conving și să îl educ, să îl învăţ despre boala lui și despre tratamente.

Care sunt cele mai frecvente boli dermatologice pe care le trataţi?

Lucrez în acest moment într-o clinică privată, așa că profilul de adresabilitate diferă de cel din spital și, oarecum, de cel dintr-un cabinet în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Este legat de dotările clinicii și de domeniile în care sunt eu specializată.

Vin mulţi pacienţi pentru controlul dermatoscopic al aluniţelor, sau altfel spus, pentru depistarea cancerelor de piele. Vin și numeroși pacienţi pentru tratamente cu laser, fie ele estetice sau în scop curativ. Alţii, pentru partea de chirurgie cutanată. Desigur, cele mai frecvente sunt patologiile cu incidenţă mare în populaţie, precum acneea, dermatita atopică și bolile virale.

Biopsiile, un aliat de succes

Ce afecţiuni ale pielii sunt dificil de diagnosticat?

Din punctul meu de vedere, diagnosticul în dermatologie, cel clinic, este o chestiune de experienţă, așa că sunt greu de diagnosticat
afecţiunile pe care le vezi rar.

Altfel, pentru orice afecţiune de piele se pot face biopsii, ceea ce ajută mult diagnosticul corect. Să nu uităm că în dermatologie sunt peste 3.000 de boli, diferenţele clinice sunt subtile, erorile pot fi deci mult mai frecvente.

Aveţi vreun caz care v-a schimbat percepţia asupra profesiei sau
asupra vieţii?

Mă marchează profund cazurile dificile, în care diagnosticul nu iese la iveală din prima și finalul nu este întotdeauna fericit. Asta mă face să nu încetez să citesc și să mă privesc critic la sfârșitul fiecărei zile.

Cum gestionaţi cazurile grele?

Păstrez relaţii bune cu colegii mei din clinicile universitare și din alte clinici private și nu am niciodată reţineri să le cer ajutorul, după cum nu am nicio reţinere să recunosc atunci când un caz mă depășește, nici în faţa pacientului, nici în faţa colegilor. Nu putem fi cei mai buni în toate domeniile, dar pacienţii au dreptul la cel mai bun tratament.

O boală dermatologică nouă

Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra dermatologiei?

Odată cu pandemia am învăţat o boală dermatologică nouă. Acum, când văd o urticarie inexplicabilă sau un livedo (n. red.: vizibilitate anormală a venulelor superficiale), mă gândesc la COVID-19.

De câteva ori chiar asta a fost. Din punct de vedere logistic, organizatoric, cred și sper că este o bună oportunitate să se implementeze telemedicina.

Teledermatologia va permite accesul la îngrijiri unor categorii de persoane care altfel nu beneficiază de ele. Înseamnă, pe de altă parte, economie de timp, de resurse, și creșterea vitezei de reacţie.

Aștept de la noua conducere a Colegiului Medicilor din România mai multă deschidere și mai multă reglementare și sprijin în acest sens, în special în reglementarea aspectelor medico-legale.

Putem dezvolta boli dermatologice ca urmare a purtării măștii de protecţie?

Din păcate, ocluzia determinată de mască, precum și manevrarea ei imperfectă determină agravarea unor boli preexistente, precum acneea, dermatita seboreică, dermatita periorală.

De asemenea, determină suprainfecţii, adesea de la portajele stafilococice nazale, dar și de la mâinile murdare, iar uneori poate cauza răni, mai ales la cei care poartă mult timp echipamentele de protecţie.

Măsurile de igienă sunt, desigur, esenţiale, apoi, pe cât posibil, renunţarea la farduri când purtăm masca, curăţarea feţei imediat ce ajungem acasă și aplicarea tratamentelor potrivite fiecărei afecţiuni.

Tratamentele inovative, general disponibile

Aveţi și experienţa unui sistem medical străin.

Da, Franţa este a doua mea ţară, din punct de vedere sufletesc, și pentru mine a fost un vis împlinit să pot trăi și lucra acolo, mai ales
într-un cadru natural de vis cum este staţiunea termală Avène, în sudul Franţei, în munţii Cévennes.

Lucrez acolo de opt ani, câteva luni pe an, în alternanţă cu activitatea din România. La început, cred că eram unul dintre puţinii medici autorizaţi să practice în ambele state!

Am încercat să mă integrez în sistemul lor medical, care este mult mai bine organizat, mai funcţional și mai bine finanţat decât al nostru.

Aţi observat însă și probleme în sistemul medical francez?

Suferă și ei de birocraţie, desigur, asta se întâmplă întotdeauna când banul este la stat; suferă de deșertificare medicală; de deficit de medici – programările la specialităţi sunt întârziate și la ei, nu este un sistem perfect. Nu cred că există sistem perfect.

Din punctul meu de vedere, care sunt medic liberal, deci similar modului în care lucrez în România, situaţia este ideală. Lucrez cât este nevoie, dar îmi stabilesc singură programul, iar nivelul de câștig este net superior celui din România.

Care este diferenţa dintre Franţa și România în ceea ce privește tratamentele disponibile?

În Franţa, cele mai noi tratamente aprobate la nivel mondial sau tehnologic, în orice domeniu, sunt disponibile pentru oricine are nevoie, sărac sau bogat, și cu asta am spus totul.

Un proces de învăţare continuu

Ce aţi îmbunătăţi în sistemul de sănătate din România?

Dacă ar fi un singur lucru, cu impact practic imediat, aș viabiliza asigurările private de sănătate, pentru că legea există, dar cred că interesele politice de toate culorile împiedică punerea ei în practică.

Dacă ar fi două lucruri, aș lua măsuri pentru a impune standarde de etică profesională mai înalte, pentru că știu că aceasta este una dintre marile nemulţumiri ale pacienţilor.

Cât de importante sunt stagiile de pregătire în străinătate pentru dezvoltarea profesională a unui medic?

Noi, medicii, învăţăm continuu. Cu cât avem mai multe formări din mai multe surse, pe cât posibil super-calificate, cu atât mai bine. Centrele de training din Occident au mai multă experienţă atât în a lucra la standarde profesionale înalte, cât și în a transmite know-how.

Asta nu înseamnă că în România nu se poate. Eu am avut șansa să lucrez și în România cu mentori de o valoare profesională excepţională, cărora le sunt recunoscătoare pentru că m-au format.

Ce sfat aveţi pentru medicii tineri care vor să vă calce pe urme?

Nu sunt o autoritate, dar le-aș spune să facă doar ceea ce îi face fericiţi, așa vor atinge excelenţa, atât profesional, cât și uman.

În ceea ce privește standardele etice, de care vorbeam, poate sună desuet, dar să încerce să se gândească cum ar fi să fie ei sau persoana cea mai dragă lor în locul pacientului.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe