Claudia Piloiu este medic gastroenterolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Sibiu. A absolvit facultatea de Medicină a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, rezidenţiatul făcându-l în cadrul clinicilor universitare clujene. A fost voluntar la Serviciul de Ambulanţă Sibiu.

Care este incidenţa bolilor gastroenterologice în judeţul Sibiu?

Incidenţa bolilor aparatului digestiv în judeţul Sibiu este în creștere, ultima raportare DSP precizând o cifră de 152,22 la mia de locuitori, fiind și printre primele cinci cauze de deces, pe lângă bolile cardiovasculare, ale aparatului respirator, tumori și accidente. Cea mai probabilă cauză a creșterii incidenţei este alimentaţia procesată și nesănătoasă, din ce în ce mai accesibilă sibienilor.

Bolnavul gastroenterologic poate fi vaccinat împotriva COVID-19?

Vaccinarea pacienţilor cu patologii gastroenterologice ar trebui efectuată de rutină. Anumite grupe de pacienţi, cum sunt cei cu boli inflamatorii intestinale, ar trebui să efectueze cât mai repede acest vaccin, din cauza imunosupresiei prelungite. Acești pacienţi sunt la risc de a dezvolta simptome grave în caz de infecţie cu virusul SARS-CoV-2.

Aţi avut cazuri de COVID-19 în patologia gastroenterologică?

Cred că în momentul de faţă orice medic poate spune că a tratat astfel de pacienţi. Din fericire, pacienţii cu care am intrat în contact nu au avut forme grave, majoritatea fiind asimptomatici, primând acuzele gastroenterologice. Iniţial, la începutul pandemiei, acest diagnostic era primit cu panică de pacient, dar și de personalul medical. Pe parcurs am sesizat o acomodare cu această nouă patologie, mai ales din partea noastră.

 Accesul la informaţie, o problemă

 Cât de informaţi sunt pacienţii dvs.?

Din păcate, am observat că majoritatea pacienţilor sunt de modă veche și consideră că medicul știe ce e mai bine pentru ei. Un număr foarte mic se documentează și de puţine ori am fost surprinsă cu întrebări foarte pertinente din partea acestora, mai ales din cea a tinerilor. Cred că accesul la informaţie este încă destul de limitat în ţara noastră și pacienţii se bazează doar pe informaţiile oferite de medic. Totodată, medicul de familie ar putea contribui considerabil în educarea pacienţilor datorită contactului constant și foarte strâns cu aceștia.

Există deschidere faţă de medicul curant?

Pot spune că încă există o pudoare generală. Oamenii nu realizează faptul că este o normalitate pentru noi să dezbrăcăm un pacient pentru a efectua examen obiectiv sau să efectuăm anumite proceduri. Se inhibă și la întrebări legate de tranzit – foarte utilizate în gastroenterologie. Consider că atunci când majoritatea pacienţilor din România vor efectua controale de rutină din proprie iniţiativă, toate procedurile efectuate de medic vor deveni o normalitate.

Alimentaţie echilibrată vs. diete 

Ce restricţii alimentare le sunt impuse pacienţilor cu afecţiuni gastroenterologice?

În funcţie de fiecare patologie există alt tip de restricţie alimentară. Spre exemplu, consumul de alimente grase și prăjite se evită în bolile tractului biliar, iar cele acide și picante în boala de reflux. În general, se recomandă renunţarea la fumat și la consumul de alcool, pentru că aceste obiceiuri toxice au un impact negativ asupra tractului digestiv. Pentru orice tip de patologie digestivă există planuri cu recomandări alimentare care pot fi găsite online sau furnizate de medicul curant.

Dvs. ce diete recomandaţi?

Personal, eu nu sunt adepta dietelor, deoarece complianţa pe termen lung este scăzută. Merg mai repede pe principiul echilibrului și al alimentaţiei fără excese. Pacienţii trebuie educaţi asupra a ceea ce înseamnă o alimentaţie echilibrată și cum să își asigure nutrienţii necesari. La cealaltă extremă, există persoane care sunt foarte restrictive cu alimentele atunci când suferă de o boală gastroenterologică. Aceștia trebuie învăţaţi să nu vadă mâncarea ca pe un dușman și să consume orice „le pică bine”.

Numărul neoplasmelor, în creștere

Ce afecţiuni predomină la pacienţii dvs.?

Din cauza situaţiei actuale, am observat, cu părere de rău, o creștere a numărului de neo­plasme, majoritatea în stadii avansate. Din cauza limitării accesului pacienţilor la sistemul medical, comparativ cu anii precedenţi și, probabil, adresabilităţii scăzute a acestora din cauza temerilor legate de COVID-19 în spitale, numărul neoplasmelor digestive aflate la primul diagnostic a crescut considerabil. Pacienţii tind să se adreseze medicului când ajung să aibă simptome greu de suportat și atunci, de regulă, este prea târziu pentru tratament curativ.

Care sunt riscurile unei esofagite de reflux netratată și agresată zilnic cu o alimentaţie necorespunzătoare?

Orice dezechilibru în organism poate duce la modificări celulare. O esofagită de reflux netratată poate duce la apariţia esofagului Barrett, care este o metaplazie intestinală, și mai apoi la adenocarcinom esofagian. Alimentaţia necorespunzătoare poate accelera aceste procese. Această transformare poate fi stopată prin diagnostic și tratament efectuat în timp util, ajutat de o dietă corespunzătoare. Desigur, trebuie căutate și cauzele esofagitei de reflux, și remediate pentru a se evita recidiva.

Un gest către normalitate

Cât de scumpe au ajuns să fie tratamentele în patologia gastro?

Acest lucru depinde de patologia tratată, însă medicamentele scumpe sunt în general decontate de CNAS. Pe piaţa farmaceutică din România există o multitudine de produse cu aceeași substanţă activă, la preţuri diferite. Acest lucru trebuie să fie bine știut de medicul curant pentru o complianţă mai bună a pacienţilor la tratament, pe care de multe ori nu și-l permit.

Și o ultimă întrebare, vă veţi vaccina?

Sigur că mă voi vaccina! Consider că acest gest ne poate readuce cât mai repede la normalitate și fiecare cetăţean care se vaccinează este important pentru atingerea acestui deziderat. Fiecare este responsabil în acest moment pentru cum va arăta viitorul nostru. Am observat o teamă generală, cred însă că riscul vaccinării este minimal pe lângă riscul infectării. Personal, am trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 și în mod clar nu mai vreau să repet această experienţă. Am un singur sfat, și rugăminte în același timp: VACCINAŢI-VĂ!

RELAŢIA MEDIC-PACIENT, AFECTATĂ DE PANDEMIE

Comunicarea medic-pacient s-a restrâns din cauza limitării accesului în saloane. Orice relaţionare pare impersonală, din cauza echipamentelor de protecţie și a duratei de expunere. Contactul cu aparţinătorii este de asemenea dificil, deoarece se poate efectua prin intermediul pacientului și doar la telefon. Nu de puţine ori, pacienţii nu au putut furniza datele de contact ale rudelor, pentru a fi contactate. Interzicerea accesului aparţinătorilor în spitale poate avea un rol pozitiv pentru combaterea răspândirii bolilor, dar totodată nefast pentru pacienţii aflaţi în stare gravă. De foarte multe ori, legătura directă cu familia poate duce la o recuperare rapidă dată de confortul psihic.