Dr. Orlin Savov, medic urolog la Spitalul St. Theresien, Universitatea Erlangen din Nuremberg, Germania, ne prezintă câteva dintre măsurile de prevenţie, de management al pacienţilor urologici, dar și alte măsuri aplicate. El a absolvit Universitatea din Varna, iar acum este șeful Departamentului de urologie de la Spitalul St. Theresien, și membru al boardului edito­rial al revistei IMAB (International Medical Association of
Bulgaria).

Cum se desfășoară activitatea dvs. în contextul pandemiei de
COVID-19?

În calitate de urolog, chirurg și oncolog, conduc departamentul de urologie de la Spitalul St. Theresien din Nuremberg,
Germania. Avem anumite reguli pentru activitatea cu pacienţii din ambulatoriu și pentru cei spitalizaţi, implementate încă de la începutul crizei în Germania. Spitalul are în total 250 de paturi. Doar cazurile acute-sepsis, infecţii, urolitiază și pacienţii oncologici sunt în prezent trataţi în cadrul spitalului.

Peste 250 de intervenţii chirurgicale au fost amânate până la finalul pandemiei (TVT pentru tratamentul incontinenţei urinare la femei, TUR-P – rezecţie transuretrală a prostatei, ESWL – litotriţie extracorporală cu undă de șoc etc.). Vizitatorii și aparţinătorii nu au voie în spital, iar toţi pacienţii internaţi trebuie să poarte mască.

Care este fluxul în ceea ce privește oferirea de consultaţii pacienţilor în această perioadă?

Pacienţii mei se programează în prealabil telefonic și se prezintă la cabinet doar anumite urgenţe – durere pelvină, colică renală, pacienţi
oncologici sau cei care prezintă suspiciune de a avea o neoplazie, ori cei care sunt în tratament chimioterapic. Restul pacienţilor, care nu reprezintă o urgenţă, se prezintă la medicul de familie.

Programul de lucru pentru personalul medical este același ca înainte de izbucnirea pandemiei. În sala de așteptare în ambulatoriu, care are o suprafaţă de 550 m2, pacienţii pot aștepta la un metru distanţă unul de celălalt.

Măsuri de prevenţie

Au fost aplicate metode speciale în blocul operator?

Nu au fost modificate modalităţile de pregătire a medicilor sau a pacienţilor pentru intervenţiile endourologice sau intervenţiile chirurgicale deschise.

Cum aţi procedat în cazul pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2 cu patologii urologice?

Am avut un caz mai special, un pacient în vârstă de 71 de ani, diag­nosticat cu cancer de prostată avansat și androgenodeprivare, în tratament cu abirateronă și denosumab care a prezentat COVID-19. După terapie suportivă pulmonară și două săptămâni de carantină acesta a fost externat.

Terapia paliativă pentru cancerul de prostată nu a fost întreruptă. Conform pacientului, simptomele sale au fost ca acelea prezente într-o gripă moderat-severă, iar indexul Karnofsky (scală pentru statusul de performanţă) a fost de 100%. Pacientul s-a recuperat complet după infecţia cu SARS-CoV-2.

Ce se întâmplă cu pacienţii infectaţi cu noul coronavirus, care se prezintă în spital?

În primul rând trebuie efectuat un triaj al pacienţilor. Cei cu febră și cu simptome tipice pentru COVID-19, dar fără patologie urologică (de exemplu: retenţie urinară, hidronefroză etc.) sunt redirecţionaţi către alte spitale.

De asemenea, este important ca fiecare medic, asistentă să se protejeze utilizând echipamentele de protecţie și să practice distanţarea socială. Nu am avut în spital cazuri de medici infectaţi cu noul coronavirus, însă cunosc trei cazuri de la alte spitale.

Sfaturi pentru pacienţi

Există un risc suplimentar pentru pacienţii cu patologie urologică pentru a se infecta cu SARS-CoV-2?

Există un risc mai mare, potenţial, pentru că acești pacienţi au un sistem imun compromis, deci pot fi o categorie de risc.

Ce ar trebui să facă pacienţii cu patologie oncologică de sferă urologică pentru a preveni infecţia cu noul coronavirus?

Aceștia ar trebui să evite deplasările, să stea acasă, să evite contactul cu pacienţi confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, sau contacţi ai acestor pacienţi. Sunt măsuri generale, asemănătoare cu cele aplicate și în rândul populaţiei.

Particularităţi ale restricţiilor în Germania

Ce fel de restricţii au fost implementate în zona în care locuiţi?

În zona în care locuiesc sunt permise plimbările scurte, cumpărăturile la supermarket, efectuarea de exerciţii fizice în aer liber (jogging, ciclism), însă singur, sau doar în compania celor alături de care locuiești.

Există anumite măsuri spe­cifice care au fost aplicate doar în
Germania?

Da, există câteva particularităţi. Testele pentru COVID-19 sunt asigurate de casa de asigurări, la fel și evaluarea anticorpilor, iar în Germania toată populaţia beneficiază de același tip de asigurare medicală.

Până acum, de la începutul pandemiei, în Germania au fost efectuate peste două milioane de teste pentru COVID-19. Pacientul german este foarte disciplinat și respectă cu stricteţe toate recomandările autorităţilor și ale medicilor. Asta înseamnă că aceștia au profitat de orice oportunitate de a se testa, pentru a confirma sau exclude infecţia.

Ce diferenţe aţi observat între Germania și alte state în ceea ce privește managementul infecţiei cu SARS-CoV-2?

În Germania, managementul precoce al infecţiei cu SARS-CoV-2 a dus la o mortalitate de aproximativ sub 0,1%. În alte ţări europene, am constatat că pacienţii se duc la spital doar dacă sunt deja bolnavi și prezintă simptome severe.

În SUA, cetăţenii trebuie să plătească 300 de dolari pentru un test, iar aproape 47 de milioane de americani nu sunt asiguraţi, deci asta înseamnă că avem aceeași infecţie, dar cu un management diferit și în stadii diferite.

Ce așteptări aveţi în ceea ce privește evoluţia restricţiilor?

Mă aștept la o relaxare treptată a restricţiilor. Încă de la începutul lunii mai, toate magazinele sunt deschise, la fel și unele hoteluri și restaurante, saloanele de înfrumuseţare etc. Însă se menţine
distanţarea de 1,5 m.

Consideraţi că această pandemie va schimba modul în care vom practica medicina pe viitor?

Da, se va folosi mai mult telemedicina pentru a economisi timp și energie. Însă specialitatea mea este una somatică, comparativ cu cea a unui specialist în psihoterapie.