Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Pielea vorbește despre sănătatea noastră

Viața Medicală
Dorina Novac vineri, 6 august 2021

Până ajunge pacientul la medicul specialist, trecând pe la medicul de familie, se pierde prea mult timp, care de foarte multe ori este preţios, spune dr. Pavelina Andrei.

În opinia sa, situaţia s-ar putea remedia prin creșterea accesibilităţii și adresabilităţii la serviciile medicale.

Dr. Pavelina Andrei 4

Pavelina Andrei este medic specialist în dermatovenerologie la Spitalul Universitar de Urgenţă București și doctor în știinţe medicale. Are competenţă în dermatoscopie, electrocauterizare, crioterapie, intervenţii de microchirurgie, biopsii cutanate, diagnosticul histopatologic al afecţiunilor dermatologice și examinarea cu lampa Wood.

Ce v-a motivat să alegeţi medicina și mai apoi dermatovenero­logia?

De mic copil am crescut într-un spirit religios, am mers la biserică și am învăţat ce înseamnă empatia, grija și iubirea pentru semenii din jurul nostru. Am privit de atunci medicina ca pe o misiune. Dermatovenerologia a venit pe parcurs, într-un mod natural și firesc al lucrurilor.

În momentul în care am trecut prin toate stagiile din facultate, mi-am dat seama că aceasta este specialitatea care mi se potrivește cel mai bine. Este ca și cum ai introduce cheia în broască și simţi că ea este, simţi că este cursul firesc al lucrurilor care trebuie să se întâmple.

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale pielii pe care le
trataţi?

Dacă ar fi să facem un top, în funcţie de categoriile de vârstă, le-aș încadra astfel: pentru copii – dermatitele atopice și exantemele virale, toate patologiile care sunt în legătură cu virusurile, bolile copilăriei.

Adolescenţii se confruntă cel mai frecvent cu acneea, care poate duce până la stigmatizare socială. Dacă ne referim la vârsta adultă, chiar și la persoanele de vârsta a treia, putem să menţionăm carcinoamele cutanate, fie cele melanom sau non-melanom.

Spre vârsta adultă sunt frecvent regăsite, de exemplu, patologiile legate de diabet, pentru că din cauza glicemiei crescute, a tratamentelor cu antidiabetice orale sau cu insulinoterapie, pacienţii pot dezvolta foarte multe afecţiuni la nivelul organului cutanat.

Dar cele care apar vara?

Sunt foarte multe: sudamina sau miliaria, dacă ne referim la vârsta copilăriei, pentru că temperatura corpului în exces duce la o suprasecreţie a glandelor sudoripare, la hipertermie, transpiraţie în exces; arsura solară, dacă stăm neprotejaţi la razele ultraviolete și ajungem să dezvoltăm eritem și eventual vezicule la nivel cutanat; insolaţia, dacă stăm fără acoperire la nivelul scalpului, la soare, mai ales în intervalul 10:00-16:00; apariţia foliculitelor și agravarea acneei de către razele ultraviolete, de căldură; pitiriazisul versicolor este o altă afecţiune care apare în special în sezonul cald; dermatitele de contact iritative.

Spălatul des pe mâini și dezinfectarea îndepărtează bariera naturală a pielii?

Absolut, pentru că mai ales în timpul pandemiei de COVID-19 au fost identificate foarte multe afecţiuni cauzate de echipamentul personal de protecţie. Personalul medical și cel non-medical își ia măsuri de prevenţie prin folosirea frecventă fie a detergenţilor, fie a dezinfectantelor, fie a spălatului la nivel cutanat.

Prin acest mod se îndepărtează filmul lipidic de protecţie de la nivel cutanat, care asigură funcţia de barieră a tegumentului, protejându-ne de mediul exterior. Semnele și simptomele de acompaniament care arată că au apărut probleme sunt roșeaţa (eritemul), uscăciunea (xeroza cutanată) și, ulterior, în funcţie de gravitatea situaţiei, pot apărea usturime, mâncărime,  fisuri, până la exsudat.

Accesibilitatea serviciilor medicale

Povestiţi-ne un caz medical dificil sau care v-a rămas în me­morie.

Am avut mai multe cazuri, dar unul m-a impresionat într-un mod cu totul excepţional. O pacientă în vârstă a venit la consult și mi-a spus că are foarte multe aluniţe și că o deranjează. Am constatat că de fapt acele leziuni pe care ea le numea ca fiind aluniţe erau niște leziuni benigne, se cheamă keratoze seboreice multiple și erau foarte multe pe torace anterior și posterior.

Ce mi-a atras atenţia a fost multitudinea lor, și în special simptomele de acompaniament, adică pruritul, mâncărimea. Următoarea întrebare care a venit în mod natural a fost: «Aveţi dureri de stomac?». Pacienta a rămas un pic surprinsă, pentru că nu se aștepta să o întreb de stomac, în condiţiile în care avea afecţiune la nivel cutanat.

Mi-a spus că da, și atunci am trimis-o să facă endoscopie, pentru că acest tip de keratoze seboreice sunt încadrate într-un anumit sindrom, care se cheamă sindromul Leser-Trélat, și care se asociază în peste 70% dintre cazuri cu afecţiuni gastrice, ulcere sau carcinoame la nivelul stomacului. Așa ne putem da noi seama, pentru că pielea vorbește despre sănătatea noastră.

Dacă aţi putea schimba un lucru în sistemul medical românesc, care ar fi acela?

Aș schimba, în primul rând, accesibilitatea și adresabilitatea serviciilor medicale. Pentru că acea tergiversare până ajunge pacientul la medicul specialist, trecând pe la medicul de familie, întârzie foarte mult procesul. Se pierde extraordinar de mult timp, care de foarte multe ori este preţios, mai ales dacă ne referim la un melanom care este pe minute în diagnostic și în tratament.

Până pleacă de la mine din cabinet și până ajunge la următorul medic cu care lucrez în echipă, de exemplu, la un chirurg plastician care să intervină sau la un oncolog ca să-i facă schemă de terapie, se pierde mult timp. Și atunci, dacă s-ar putea limita acest interval, ar fi în beneficiul
pacientului.

Ce aţi dori să le transmiteţi medicilor care sunt la început de drum?

Să aibă răbdare, perseverenţă, voinţă și credinţă. De asemenea, să empatizeze cu pacientul și să înţeleagă că acesta nu vine din plăcere la medic, ci vine pentru că are o problemă. Pacientul are nevoie de tine ca om, pentru că, dacă nu te simte suficient de deschis și de empatic, nu poţi să realizezi conexiunea medic-pacient și din start diagnosticul și tratamentul vor fi afectate.

Etichete: pavelina andrei Dermatovenerologie piele acnee carcinom cutanat melanom diabet covid 19 mancarime

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.