Dacă nu îți permiți să cumperi contraceptive, e foarte probabil
să nu îți permiți încă să ai grijă de un copil. Iar dacă ești la liceu și ți-e
teamă să discuți cu părinții despre posibilitatea de a-ți începe viața sexuală,
sunt șanse mici să nu îți fie teamă să mergi singură la ginecolog. Sunt doar
câteva din probabilitățile care fac ca un cabinet de planificare familială, mai
ales în afara marilor centre, să fie o investiție necesară și chiar rentabilă
pe termen lung.
Dr. Carmen Marieta Gug, medic generalist, lucrează de 22
de ani la un astfel de cabinet, în localitatea Marghita, județul Bihor. Aici intră
în contact cu adolescente și părinți, cu educatori, psihologi și ginecologi, cu
oameni de la țară și comunitatea romă.
– Când ați început să oferiți servicii de planificare
familială?
– În 1993 am făcut cursuri de planificare familială, organizate
de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, în vederea obținerii
competenței. Apoi, chiar eu am contribuit la înființarea cabinetului, am fost
la centrul din Oradea, unde deja funcționa unul. Aceste cabinete locale au fost
finanțate inițial cu bani de la Banca Mondială, prin programele unei
organizații nonguvernamentale, precum și prin fondurile proprii ale
Ministerului Sănătății. De-a lungul anilor, s-au derulat aici diverse programe.
În cadrul programului național de sănătate a femeii și copilului, acum este o
intervenție de prevenire a sarcinilor nedorite prin creșterea accesului la
servicii moderne de planificare familială, iar prin acest program am beneficiat
de contraceptive date în regim gratuit persoanelor defavorizate socioeconomic,
elevelor și studentelor, precum și tuturor celor care vin din mediul rural.
– Faceți și educație sexuală în școli?
– Sigur că da. Iar fetele vin la cabinet și stăm de vorbă cu
ele. Nu s-ar duce direct la ginecolog. Acolo merg când nu mai au de ales.
Oricum, când vine vorba de informare, ginecologul nu mai are timp să explice.
Activitățile de educație sexuală și contraceptivă, alături de evitarea
sarcinilor nedorite, precum și alte activități ce țin de sănătatea mamei și a
copilului sunt grupate într-un concept generic denumit planificare familială.
Este un concept modern în lumea medicală internațională, dar, din păcate, la
noi este de multe ori minimalizat și ridiculizat, chiar și în mediile medicale
românești de la noi.
– De ce?
– Din lipsă de informare. Este fundamental să fii informat, mai
ales într-un domeniu atât de delicat, cum este planificarea familială.
– În școli cum procedați?
– Am fost și prin programe, și direct cu profesorii, cu
directorii de școală, în cadrul orelor de dirigenție. La început, mergeam cam
pe la clasele a douăsprezecea sau a unsprezecea, la orele de dirigenție. Acum
doi ani, am fost invitată chiar la clasa a patra. S-au strâns patru clase de a
patra într-o sală festivă. Nu vă pot spune cât de drăguți au fost și cât de
sinceri. Bine, expunerea a fost ca o poveste: i-am pus să se imagineze pe o
insulă, în mijlocul unui lac mare, și fiecare etapă de dezvoltare a lor avea un
loc pe insula respectivă. M-au urmărit foarte atent, au pus foarte drăguț
întrebările și am reușit să îi lămuresc, am fost foarte încântată. Adolescenții
sunt mult mai timorați în legătură cu aceste subiecte. La vârste fragede nu
există așa inhibiție, ei sunt sinceri. Deja de mici sunt preocupați, își pun
întrebări. Bineînțeles că în familie ar trebui să înceapă această informare,
dar problema este că înșiși părinții n-au primit aceste informații la timp și
în mod corect. Și atunci nu te poți aștepta să ofere informații. Plus că sunt o
grămadă de subiecte tabu la noi.
– Cum e receptată munca dumneavoastră în comunitate?
– Sunt foarte mulți părinți care cred că, dacă li se oferă
copiilor aceste informații despre viața sexuală, îi incită pe copii să își
înceapă relațiile sexuale. Tocmai de-aici pornește, de la faptul că părinții nu
au fost educați corect, nu au atitudinea adecvată față de această problemă. Și
probabil că, deși se încearcă să se introducă educația sexuală în școli, să fie
sistematică, se va lovi de reticența părinților. Deci ne îngropăm capul în
nisip, nu auzim și nu vedem ce se întâmplă, în speranța că problemele se vor
rezolva de la sine. Dar sunt eleve de 14–15 ani care au rămas însărcinate. Și
chiar câteva cazuri la care nu s-a mai putut face avort. Un caz concret: mama
fetei a trebuit să renunțe la serviciu ca să își crească nepoțelul, să o ajute pe
fată să își continue studiile. Ea a rămas însărcinată în clasa a noua. Nu și-a
dat seama ce se întâmplă cu ea decât când nu mai putea face avort.
– Ce opțiuni există pentru adolescentele care rămân
însărcinate? Vin să le consiliați dacă vor să avorteze?
– Sigur că da. Aici este și rolul psihologului foarte important.
Din punct de vedere medical, noi le explicăm prin ce transformări vor trece, ce
riscuri are procedura, se face o consiliere înainte și după avort, se evaluează
alternativele, încurajăm fata să reflecteze la toate aspectele referitoare la
prezența sarcinii. Oricum, decizia este în întregime a ei, dar trebuie să fie o
decizie informată.
– De unde vin pacientele la dv.?
– Marghita are și două sate arondate, într-unul din ele este
foarte multă populație romă. Și dacă vine o femeie din șatră, pe urmă, după o
săptămână, două, vin în valuri. Bineînțeles, avantajul l-am avut cu
gratuitățile. Este foarte important: în momentul în care le explici și le
demonstrezi cu folia în mână cum trebuie luat, trebuie să le și poți oferi. Mai
ales că la noi farmacia eliberează contraceptive fără rețetă și nu le
informează asupra efectelor sau modului în care trebuie luate.
– Ați avut continuitate prin program, pentru a oferi gratuit
contraceptivele?
– Acum suntem puțin debusolați. În noiembrie ni s-a cerut să
facem un necesar pentru doi ani, pentru o nouă procedură de licitație publică
ce se va organiza la nivel național, și am rămas cu această estimare de cât am
avea nevoie – până în prezent nu a avut loc licitația. Și acum nu mai am
gratuități la cabinet, s-au epuizat. Așteptăm cu nerăbdare să vedem ce se
întâmplă. Nimeni nu știe nimic.
.jpg)
