Cristian Buşoi: Nu. M-am exprimat în sensul în
care sper, din sistemul de sănătate, şi mă refer în primul rând la medicii de
familie, să aibă deschiderea şi înţelepciunea şi motivaţia ca, împreună cu Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate, cu casele judeţene, să putem duce la bun sfârşit
acest proiect extrem de necesar atât pentru pacient, dar mai ales pentru
eficientizarea, transparentizarea şi reducerea cheltuielilor nejustificate din
sistemul de asigurări de sănătate.
Dar aţi primit un refuz de la ei.
Cristian Buşoi: Refuzul nu este acela de a
implementa acest proiect, refuzul este strict legat de partea de distribuţie.
Sunt dispus să găsim soluţii alternative. În acest moment nu am soluţie
alternativă decât aceea de a-i solicita, de a-i ruga pe medicii de familie să
facă acest lucru. Este o cerinţă foarte clară în Legea 95.
Vă referiţi la faptul că, şi vă citez, legea
spune că „distribuţia se face prin intermediul medicilor de familie“?
Cristian Buşoi: Dacă legea ar fi modificată şi
s-ar găsi alte modalităţi, atunci putem discuta. Eu însă vă pot spune foarte
ferm şi foarte clar că nu pot fi de acord să cheltuim 5–7 milioane de euro din
banii bolnavilor de cancer, din banii spitalelor, chiar din banii medicilor de
familie, pentru a plăti servicii poştale, servicii de distribuţie, în condiţiile
în care oricum medicii de familie trebuie să facă iniţializarea cardului.
Trebuie să-l bage în cititor, trebuie să-l roage pe pacient să-i schimbe
PIN-ul, să introducă nişte date. Poate fi acelaşi moment în care faci această
muncă importantă, pentru care le vom mulţumi în mod clar, să fie şi momentul în
care distribuie propriu-zis cardul.
De ce pe acest card trebuie să existe şi
informaţia grupei sanguine?
Cristian Buşoi: Aşa a decis legiuitorul
atunci când s-a introdus cardul de sănătate în Legea 95.
Ca medic vi se pare o decizie logică?
Cristian Buşoi: Cred că, în cazul în care ar
avea loc un accident, este o informaţie utilă.
Pentru cine? Ştiţi că în cazul nevoii unei
transfuzii…
Cristian Buşoi: …dar ar putea orienta într-un
fel medicul, până în momentul în care oricum se face o verificare, pentru a
putea asigura sângele necesar.
Spunea preşedintele Colegiului Medicilor,
domnul profesor Vasile Astărăstoae, în aprilie 2013, că „un card este un
instrument periculos pentru societate şi pentru democraţie, pentru că el nu e
protejat şi poate fi utilizat împotriva cetăţeanului. Aşa cum acum toată lumea
e ascultată şi apar stenograme şi se pot distruge vieţi, la fel şi cardul poate
fi utilizat. El nu trebuie să cuprindă decât nume, prenume, faptul că a plătit
sau nu, dar nu şi istoricul medical al pacienţilor“. Cum comentaţi afirmaţia?
Cristian
Buşoi: Istoricul medical ţine de un alt proiect, nu va fi inscripţionat pe
card, ţine de dosarul electronic al pacientului. Aşa cum am văzut proiectul până
în acest moment cred că va fi un instrument mult mai sigur şi mai greu de
accesat decât sunt dosarele pe hârtie care se află în custodia medicilor sau a
spitalelor. Va fi un proiect la care pacientul va fi liber să opteze. Dacă doreşte
sau nu să aibă un dosar electronic, dacă nu vrea ca istoricul medical,
analizele, investigaţiile paraclinice să-i fie încărcate într-un dosar
securizat şi, ori de câte ori merge la un medic, la alt medic, să poată fi mai
uşor evaluat şi mult mai corect din punct de vedere medical, e decizia personală
a fiecărui pacient. Eu personal îmi voi dori să am un dosar electronic, cu
toate că ocup o funcţie publică, şi n-am nicio teamă că acest dosar ar putea fi
folosit politic, aşa cum s-a afirmat. Oricum nu mai mult decât ar putea fi
folosit un dosar în format de hârtie.
Aţi spus că, din 2014, cipul de pe cardul de
sănătate ar putea fi integrat în cărţile de identitate noi. Atunci de ce mai
facem cardurile? Dublăm informaţia?
Cristian
Buşoi: Pentru că proiectul cărţilor de identitate, e o decizie guvernamentală să
se unească aceste două proiecte, înseamnă o schimbare lentă pe o perioadă de
10–15 ani, pe măsură ce fiecare carte de identitate actuală va expira. Nu este
posibil să se facă 18–20 milioane de cărţi de identitate într-un singur an, e
un proces foarte laborios, e un document mult mai securizat. Nu putem aştepta
15 ani până se vor preschimba toate cărţile de identitate pentru a avea card de
sănătate. Va fi o perioadă care, încet, va uni cele două proiecte. Cardul de sănătate
are o valabilitate de 5 ani, nu mai mult.
Există presiunea de a se extinde lista de
medicamente compensate prin introducerea unor molecule noi.
Cristian Buşoi: 101 molecule noi.
În ce măsură poate bugetul CNAS să susţină
această extindere?
Cristian Buşoi: În acest moment, orice depăşire
de buget intră pe taxa clawback şi, prin urmare, creşterea bugetară va fi
suportată de companii şi nu de bugetul CNAS. Aceste companii care susţin
actualizarea listei de compensare şi gratuitate, care poate fi pusă şi într-un
context european, căci există o Directivă a transparenţei, a includerii pe
listele de compensare şi gratuitate, spun că acestea vor înlocui, treptat,
actualele molecule care sunt prescrise pacienţilor şi că, din calculele lor,
pot suporta prin taxa clawback această creştere de buget.
Tocmai ce v-au întrebat asociaţiile de
pacienţi ce se întâmplă cu banii din clawback, plângându-se că există liste
mari de aşteptare, de trei luni, pentru medicamentele citostatice.
.jpg)
