Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Prevenția, o provocare în cardiologie

Viața Medicală
Bianca URSU vineri, 8 iunie 2018

Bolile cardiovasculare se plasează pe primul loc în ceea ce privește cauzele de deces la nivel mondial. Prevenția este esențială și implică un diagnostic precoce al bolnavilor cu factori de risc comportamentali, precum: fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, obezitatea, consumul de alcool în cantități dăunătoare sănătății. Am discutat cu dr. Oana Tăutu, medic specialist în cardiologie și medicină internă, despre principalele cauze care conduc la afecțiunile cardiovasculare.

 

V-a atras cardiologia în mod special sau a fost un complex de împrejurări care v-a condus către această specialitate?

Încă de la început am avut un interes pentru cardiologie. Din anul III de facultate, de când am început să studiez fiecare specialitate în parte, m-a atras cardiologia. Din punctul meu de vedere, această specialitate acoperă o arie mare de pacienți, mai ales în țara noastră, unde bolile cardiovasculare sunt pe primul loc. Este o ramură în care, dacă ai toate cunoștințele dobândite corect, ai suficiente metode de a investiga, de a da un diagnostic corespunzător. Ai și algoritmi de tratament recunoscuți atât la nivel național, cât și internațional, prin lumina a ceea ce numim noi ghiduri și, mai ales, prin simțul clinic pe care ți-l dezvolți. Cardiologia este o specialitate care îți dă posibilitatea să investighezi complex și complet și să ai o strategie terapeutică, inclusiv de evaluare pe termen scurt și pe termen lung. Nu în ultimul rând, această specialitate îți conferă o stare de siguranță în fața pacientului.

Acum, că ați devenit medic cardiolog cu acte în regulă, simțiți aceeași atracție față de această specialitate? Dacă ar fi să alegeți din nou, ați mai opta pentru cardiologie?

Da! Deși nu este ușor să fii cardiolog, eu privesc meseria mea ca pe o provocare zilnică. Încerc să fiu aproape de fiecare pacient, să îi explic și să îl ajut cum pot și cum știu mai bine, apelând la toate resursele pe care le am la îndemână.

Cum arată o zi din activitatea unui cardiolog?

Sunt zile în care pacienții vin în cabinetul de cardiologie pentru consultații preventive. Mă bucur atunci când tinerii se încadrează în parametrii normali. Pe acestea le consider cele mai frumoase zile. Dar sunt și zile în care întâmpin cazuri dificile, inclusiv la pacienți tineri, care nu ar trebui să se confrunte cu boli cardiovasculare. Sunt situații în care pacienții decedează înainte de a putea începe o strategie de tratament, fiindcă, din păcate, ajung în fața medicului prea târziu.

De ce credeți că se ajunge în astfel de situații?

În țara noastră, educația sanitară nu există. Atunci când nu ne este bine, suntem obișnuiți să așteptăm zile sau luni întregi. Din păcate, nu suntem educați să mergem la cel care este specializat în a evalua starea de sănătate, să mergem la medic. De cele mai multe ori, se apelează la rude, la vecini și la internet. Practic, această inerție între debutul simptomelor și momentul în care se ajunge la medic durează foarte mult timp, majoritatea oamenilor ajungând în situații de urgență majoră, alții nici nu mai ajung să primească îngrijiri și decedează. Atunci, ca medic, trebuie să explici familiei de ce acel pacient a pierdut lupta cu viața când el, aparent, era sănătos.

Profesați atât în sistemul privat de sănătate, cât și în cel de stat. Care sunt diferențele între cele două sisteme?

În sistemul privat dispunem de aparatură mai modernă. Totodată, acest sistem permite o gamă completă de analize și investigații, plecând din laborator până la investigații paraclinice. Activez și în sistemul de stat și, din punctul de vedere al echipei care nu se mulțumește cu ceea ce există deja, facem eforturi ca pe secția noastră să existe aparatura cea mai bună.

Dar profilul pacientului?

Pacienții nu diferă. Ei sunt cu aceleași probleme. Atât în centrul privat, cât și în spitalul unde profesez eu, tratăm la fel de la înaltul demnitar până la cel mai simplu om. Adresabilitatea este pentru toate buzunarele.

Când apare o problemă medicală mai dificilă, rezolvarea este mai facilă în privat sau în sistemul public?

Sistemul de stat oferă beneficiul consultului interdisciplinar. Lucrând într-un spital cu regim de urgență, consider că secția noastră este cea mai adecvată pentru abordarea situațiilor critice. De asemenea, această idee există și în centrul privat unde activez, existând conceptul de interdisciplinaritate între bolile cardiovasculare și cele neurologice, pentru că, de cele mai multe ori, pacienții se confruntă cu ambele afecțiuni.

Publicul este din ce în ce mai informat în ceea ce privește sănătatea. Cum vă explicați faptul că bolile cardiovasculare au o incidență atât de mare în țara noastră?

Profilul factorilor de risc este principalul responsabil pentru care ne situăm aici. Constat o creștere a nivelului de interes și de conștientizare în rândul pacienților, iar acest lucru depinde și de noi, medicii, de societățile științifice – precum Societatea Română de Hipertensiune (SRH), Societatea Națională de Cardiologie – să informeze asupra riscurilor. Din păcate, în tot sud-estul Europei, bolile cardiovasculare ocupă primul loc în ceea ce privește mortalitatea, fiind principala cauză de îmbolnăvire și de deces. Pe lângă predispoziția genetică, contribuția factorilor de risc joacă un rol foarte important. Fumatul, obezitatea, aportul crescut de sare, un regim alimentar dezechilibrat în care predomină grăsimile și zaharurile rafinate, lipsa exercițiilor fizice sunt adesea cumulate cu un stil de viață stresant și conduc la declanșarea precoce a unor boli cardiovasculare, care se presupune că nu ar trebui să existe decât după vârsta de 65–70 de ani.

Bolile cardiovasculare apar, într-adevăr, la vârste tot mai mici. Ce credeți că a contribuit la acest lucru?

Din nefericire, atât la centrul privat, cât și în spital, există tot mai multe cazuri cu tineri aflați în urgențe majore de tipul infarctului miocardic acut, care nu este declanșat neapărat de tromboze, cum este în cazul fumătorilor, ci prin placă artero­sclerotică, o consecință a grăbirii unui proces fiziologic de îmbătrânire vasculară, ca urmare a expunerii la toți factorii de risc. S-a mai îmbunătățit situația în ceea ce privește controlul valorilor tensionale, aproximativ 30% din hipertensivii tratați au valori tensionale optime. Fumătorii s-au mai redus, probabil că este o consecință directă a legii antifumat. Dar ultimul studiu epidemiologic, studiul SEPHAR III, condus de SRH, a arătat că hipertensiunea este încă la cote alarmante. Diabetul, obezitatea, din păcate, sunt într-o continuă creștere.

Ce ar trebui făcut în acest sens?

Consider că introducerea programelor educaționale în școală joacă un rol esențial în a-i forma pe copii cu privire la stilul de viață sănătos. Ei trebuie ajutați să conștientizeze importanța orei de educație fizică. Totodată, alimentația nu trebuie neglijată. Se poate interveni asupra a ceea ce înseamnă factori de risc modificabili, precum: fumatul, sedentarismul, excesul de sare și amintesc aici și stresul, care este foarte greu de gestionat în zilele noastre. Aportul de sare ar trebui redus, românul consumă în medie 12 g de sare pe zi. Sunt țări precum Portugalia, Ungaria sau Polonia în care s-a înregistrat o scădere a incienței bolilor cardiovasculare, implementându-se programe de conștientizare a populației. Practic, printre altele, asta își propune și studiul SEPHAR III, să aducă date de la nivel populațional și argumente științifice, astfel încât să poată fi construit un proiect de lege care să prevadă reducerea aportului de sare.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cu care se prezintă pacienții la cabinetul dumneavoastră?

Hipertensiunea arterială este afecțiunea care ocupă un loc fruntaș. Foarte mulți dintre pacienți nu acordă atenție pentru că este o boală care nu doare. Din această cauză, boala își urmează cursul și când se ajunge în momentul în care doare ceva, deja sunt prezente complicațiile. Omul este obișnuit să se prezinte la medic doar atunci când are dureri. Iar în acest context apar accidentele vasculare cerebrale, se prăbușește funcția renală. Pe locul secund îi poziționez pe pacienții cu afecțiuni ischemice.

În ce măsură poate medicul să contribuie la conștientizarea prevenției?

Aici este partea dificilă din această meserie. Atât timp cât pacientul român nu simte durere, acesta nu este cooperant. Este greu să îi faci pe oameni să înțeleagă că trebuie să facă un control anual. Un control clinic minimal este esențial, în special pentru cei cu antecedente de boli cardiovasculare.

Tot mai mulți medici aleg să plece din România. Pe dumneavoastră ce v-a motivat să rămâneți?

La rândul meu, și eu am fost tentată să plec. Îmi cumpărasem cărțile pentru examenul din Statele Unite. Atunci am conștientizat că trebuie să rămân. Sunt convinsă că nici în alte țări lucrurile nu sunt perfecte. Am foarte multe cunoștințe care au plecat și nu se simt împlinite din punctul de vedere al relațiilor interumane. Dacă plecăm cu toții, cine mai rămâne?

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.