Primul congres internațional având ca temă
sănătatea perinatală va avea loc în vara anului viitor în România. Evenimentul,
care se va desfășura în perioada 27–30 iunie 2018, aduce în discuție primele o
mie de zile din viața unui copil, cu noțiuni de prevenție, dar și cu
descoperiri recente din cercetare și aplicațiile acestora în genomică,
microbiom, sistem imunitar. Congresul va fi prezidat de profesorii Nicolae Suciu,
managerul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului
„Alessandrescu-Rusescu” București, și Eliot Sorel, profesor de politici de
sănătate la Universitatea „George Washington” din SUA.
Am stat de vorbă cu prof. dr. Eliot Sorel ca să aflăm cum a luat naștere
acest proiect, care sunt așteptările organizatorilor, dar și ce provocări
întâmpină România pe această temă.
–Ce face ca acest congres să fie unul deosebit?
–
În primul rând, aș dori să subliniez că este primul congres de acest gen din
lume, un proiect inovativ și fără precedent. Este pentru prima oară când sunt
abordate într-un congres internațional primele o mie de zile din viața unui
copil. În mod simbolic, este și un cadou pentru Centenarul României, o sută de
ani de la Marea Unire. Îmi face plăcere că putem contribui cu ceva, mai ales în
acest context.
–Care vor fi principalele teme abordate?
–
Vom discuta despre importanța primelor zile de viață, începând de la concepție,
cu toate că nu putem vorbi despre copil atunci, sunt doar celule care dezvoltă.
Primul trimestru intrauterin este extrem de important pentru dezvoltarea
creierului, care are un rol primordial. Nu mă refer doar la sistemul nervos, ci
și la integrarea tuturor sistemelor corpului. Acesta negociază interfața între
persoană și mediu. Ceea ce se întâmplă în primele trei luni ale vieții
intrauterine este foarte important, iar consecințele pozitive sau negative
depind de starea mamei și se mențin pentru tot restul vieții. Important este ce
face mama și după naștere: somnul, nutriția, băuturile, aspectele legate de
fitness etc. Aceste prime săptămâni, luni și ani de viață au un rol foarte
important – mai ales dacă privim din perspectiva sănătății publice – în
prevenirea bolilor, în protejarea și promovarea sănătății. Acestea sunt
elementele esențiale care formează fundația sănătății.
–Ce mesaje vreți să transmiteți prin acest congres?
–
Necesitatea unei colaborări transdisciplinare, nu prin silozuri de
specialitate. Bineînțeles că avem nevoie de specialiști: obstetricieni,
ginecologi, pediatri, psihiatri, însă este nevoie sui generis de o
colaborare între aceste discipline, fiindcă ele sunt complementare. În acest
spirit, am convocat prima întâlnire, pe care am avut-o cu colegii din țară în
ianuarie anul acesta, unde am discutat și am lansat o colaborare științifică cu
societățile de obstetrică-ginecologie, neonatologie, pediatrie, medicină de
familie, psihiatrie, epidemiologie și sănătate publică. Dorim astfel să
exemplificăm modelul pe care l-am dezvoltat în ultimii ani, pe care eu îl
numesc Total Health.
–Ce înseamnă Total Health în acest caz?
–
Înseamnă integrarea medicinei de familie cu sănătatea mintală și sănătatea
publică. Propriu-zis, mă refer la colaborarea transdisciplinară între aceste
specialități, care de obicei nu prea lucrează împreună. Urmând însă acest model
transdisciplinar integrativ, rezultatele vor fi mai bune. Și nu mă refer doar
la aspectele medicale, ci și la cele economice. Sistemele sanitare bazate pe
aceste specialități sunt foarte bune și eficace, însă transdisciplinaritatea
adaugă o dimensiune de valoare în rezultate și o economisire a resurselor
financiare și umane.
–Ce ar trebui să facă România pentru a asigura o îngrijire de calitate în
primele o mie de zile de viață? Ce strategii de educare a populației ar fi
utile?
–
Înainte de toate, să ne gândim la situația demografică actuală a României.
Înțeleg că are loc scăderea populației, iar, în același timp, paradoxal, este
și o creștere a numărului de sarcini la fetele mai tinere de 15 ani. Cred că ar
fi utile politici de încurajare a nașterilor în frecvență și calitate, dar ar
fi bine să găsim metode de a proteja și competența mamelor. Este foarte dificil
să fii mamă competentă când ai doar 13–14 ani. Este necesară și evaluarea aspectelor
care ar stimula creșterea populației și ar promova natalitatea la o vârstă
potrivită, în așa fel încât să existe resursele și posibilitățile de a educa și
a asigura un viitor pentru nou-născuți.
–Cum ar trebui să se comporte mama față de copilul nou-născut?
–
Primele o mie de zile de viață reprezintă perioada în care nou-născutul își
dezvoltă capacitatea de încredere. A fi ocrotit și bine hrănit sunt lucruri
care vor contribui ulterior la construirea încrederii în ceilalți. Aceste prime
componente ale vieții și ale sănătății se formează prin contactul dintre mamă
și copil, prin alăptare, prin cântat, povești și, în general, printr-un mediu
echilibrat, în care mama nu abuzează de niciun fel de substanțe – marijuana,
alcool sau altele cu consecințe nefaste.
–
În România, printre părinți, există o polemică privind vaccinarea. Ce ar trebui
să facă autoritățile în acest sens?
–
Nu este o problemă doar pentru România, ci un fenomen global, se întâmplă
aproape peste tot în lume. Vom aborda și acest subiect în cadrul congresului.
De fapt, Julie Broom, din SUA, unul dintre principalii speakeri la acest
congres, a fost surprinsă că România are probleme cu vaccinurile, fiind în
Uniunea Europeană. I-am amintit însă că nu numai România are astfel de provocări,
acum câteva luni, Germania a instituit o amendă de 2.500 de euro pentru
părinții ai căror copii nu sunt vaccinați. Provocarea este, deci, una globală
și e nevoie de a informa, de a educa și de a implica părinții și mass-media
într-o campanie educațională despre consecințele nefaste de a nu fi vaccinat.