Newsflash
Interviuri

Primele o mie de zile

de Dr. Florina DUMITRESCU - nov. 6 2017
Primele o mie de zile

Primul congres internațional având ca temă sănătatea perinatală va avea loc în vara anului viitor în România. Evenimentul, care se va desfășura în perioada 27–30 iunie 2018, aduce în discuție primele o mie de zile din viața unui copil, cu noțiuni de prevenție, dar și cu descoperiri recente din cercetare și aplicațiile acestora în genomică, microbiom, sistem imunitar. Congresul va fi prezidat de profesorii Nicolae Suciu, managerul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București, și Eliot Sorel, profesor de politici de sănătate la Universitatea „George Washington” din SUA.
Am stat de vorbă cu prof. dr. Eliot Sorel ca să aflăm cum a luat naștere acest proiect, care sunt așteptările organizatorilor, dar și ce provocări întâmpină România pe această temă.

 

 

     Ce face ca acest congres să fie unul deosebit?
     – În primul rând, aș dori să subliniez că este primul congres de acest gen din lume, un proiect inovativ și fără precedent. Este pentru prima oară când sunt abordate într-un congres internațional primele o mie de zile din viața unui copil. În mod simbolic, este și un cadou pentru Centenarul României, o sută de ani de la Marea Unire. Îmi face plăcere că putem contribui cu ceva, mai ales în acest context.

 

     Care vor fi principalele teme abordate?
     – Vom discuta despre importanța primelor zile de viață, începând de la concepție, cu toate că nu putem vorbi despre copil atunci, sunt doar celule care dezvoltă. Primul trimestru intrauterin este extrem de important pentru dezvoltarea creierului, care are un rol primordial. Nu mă refer doar la sistemul nervos, ci și la integrarea tuturor sistemelor corpului. Acesta negociază interfața între persoană și mediu. Ceea ce se întâmplă în primele trei luni ale vieții intrauterine este foarte important, iar consecințele pozitive sau negative depind de starea mamei și se mențin pentru tot restul vieții. Important este ce face mama și după naștere: somnul, nutriția, băuturile, aspectele legate de fitness etc. Aceste prime săptămâni, luni și ani de viață au un rol foarte important – mai ales dacă privim din perspectiva sănătății publice – în prevenirea bolilor, în protejarea și promovarea sănătății. Acestea sunt elementele esențiale care formează fundația sănătății.

 

     Ce mesaje vreți să transmiteți prin acest congres?
     – Necesitatea unei colaborări transdisciplinare, nu prin silozuri de specialitate. Bineînțeles că avem nevoie de specialiști: obstetricieni, ginecologi, pediatri, psihiatri, însă este nevoie sui generis de o colaborare între aceste discipline, fiindcă ele sunt complementare. În acest spirit, am convocat prima întâlnire, pe care am avut-o cu colegii din țară în ianuarie anul acesta, unde am discutat și am lansat o colaborare științifică cu societățile de obstetrică-ginecologie, neonatologie, pediatrie, medicină de familie, psihiatrie, epidemiologie și sănătate publică. Dorim astfel să exemplificăm modelul pe care l-am dezvoltat în ultimii ani, pe care eu îl numesc Total Health.

 

     Ce înseamnă Total Health în acest caz?
     – Înseamnă integrarea medicinei de familie cu sănătatea mintală și sănătatea publică. Propriu-zis, mă refer la colaborarea transdisciplinară între aceste specialități, care de obicei nu prea lucrează împreună. Urmând însă acest model transdisciplinar integrativ, rezultatele vor fi mai bune. Și nu mă refer doar la aspectele medicale, ci și la cele economice. Sistemele sanitare bazate pe aceste specialități sunt foarte bune și eficace, însă transdisciplinaritatea adaugă o dimensiune de valoare în rezultate și o economisire a resurselor financiare și umane.

 

     Ce ar trebui să facă România pentru a asigura o îngrijire de calitate în primele o mie de zile de viață? Ce strategii de educare a populației ar fi utile?
     – Înainte de toate, să ne gândim la situația demografică actuală a României. Înțeleg că are loc scăderea populației, iar, în același timp, paradoxal, este și o creștere a numărului de sarcini la fetele mai tinere de 15 ani. Cred că ar fi utile politici de încurajare a nașterilor în frecvență și calitate, dar ar fi bine să găsim metode de a proteja și competența mamelor. Este foarte dificil să fii mamă competentă când ai doar 13–14 ani. Este necesară și evaluarea aspectelor care ar stimula creșterea populației și ar promova natalitatea la o vârstă potrivită, în așa fel încât să existe resursele și posibilitățile de a educa și a asigura un viitor pentru nou-născuți.

 

     Cum ar trebui să se comporte mama față de copilul nou-născut?
     – Primele o mie de zile de viață reprezintă perioada în care nou-născutul își dezvoltă capacitatea de încredere. A fi ocrotit și bine hrănit sunt lucruri care vor contribui ulterior la construirea încrederii în ceilalți. Aceste prime componente ale vieții și ale sănătății se formează prin contactul dintre mamă și copil, prin alăptare, prin cântat, povești și, în general, printr-un mediu echilibrat, în care mama nu abuzează de niciun fel de substanțe – marijuana, alcool sau altele cu consecințe nefaste.

 

     – În România, printre părinți, există o polemică privind vaccinarea. Ce ar trebui să facă autoritățile în acest sens?
     – Nu este o problemă doar pentru România, ci un fenomen global, se întâmplă aproape peste tot în lume. Vom aborda și acest subiect în cadrul congresului. De fapt, Julie Broom, din SUA, unul dintre principalii speakeri la acest congres, a fost surprinsă că România are probleme cu vaccinurile, fiind în Uniunea Europeană. I-am amintit însă că nu numai România are astfel de provocări, acum câteva luni, Germania a instituit o amendă de 2.500 de euro pentru părinții ai căror copii nu sunt vaccinați. Provocarea este, deci, una globală și e nevoie de a informa, de a educa și de a implica părinții și mass-media într-o campanie educațională despre consecințele nefaste de a nu fi vaccinat.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe