Stilul de viață occidentalizat, alimentele în care cu greu mai poți recunoaște ingredientele de bază, sedentarismul, urbanizarea, stresul, obezitatea și îmbătrânirea populației sunt factori de risc care au dus la o explozie pe plan mondial a diabetului zaharat, „epidemie” de care nici România nu este ferită.

În acest context, nevoia de programe de management integrat al tratamentului acestor pacienți este acută, spune prof. dr. Gabriela Radulian, care este în punctul de a lansa un „call to action” atât către colegii de specialitate, cât și către medicii de familie.

Cum ați ales această specialitate? A fost ceva întâmplător sau ați avut un mentor?

Am fost un medic tânăr și ambițios, cu dorință mare de învățare și iubire de profesie. Când am intrat prima oară în clinică, profesorul Mincu (n.r. - Iulian Mincu) mi-a spus: „Pasiunea ta a fost și este și obiectivul vieții mele…”. Din acel moment, l-am urmat pe profesorul care și-a dedicat viața nutriției și sănătății și l-am recunoscut ca mentor.

În timp, mi-am dat seama că 80-90% dintre patologiile existente sunt consecințe ale dezechilibrelor nutriționale, ceea ce a făcut ca nutriția să devină un element-cheie în activitatea mea.

Pornind de la această constatare, am abordat mereu pacientul cu diabet zaharat într-o formulă de management, unde specialitatea mea își păstrează rolul de integrator. O inițiativă în acest sens, care s-a și dovedit de succes, am lansat-o anul trecut, cu ocazia ediției inaugurale a Conferinței „Managementul diabetului zaharat – centrat pe pacient”. Anul acesta vom continua ideea prin programul SMARTDIAB 2020, organizat sub egida Academiei de Științe Medicale și coordonat de mine.

În ce constă acest program?

Este vorba de trei conferințe multidisciplinare a căror tematică este legată de abordarea multidisciplinară a complicațiilor pacientului cu diabet zaharat. Titulatura va fi aceeași: „Managementul diabetului zaharat – centrat pe pacient”. Obiectivul programului este crearea și perpetuarea unui sistem de management integrat al bolii diabetice, inclusiv prin intervenția pe caz, în echipe multidisciplinare – o reflectare explicită a strategiei pe care eu o gândesc.

A crescut accesul pacientului diabetic la îngrijiri

Care credeți că vor fi principalele provocări în tratamentul diabetului zaharat, în 2020?

Provocările rezidă în faptul că există o adevărată „pandemie” a diabetului zaharat tip 2, cauzată de occidentalizarea modului de viață, îmbătrânirea populației, urbanizarea, modificarea alimentației, a stilului de viață sedentar și a obezității.

Conform datelor prezentate la Congresul IDF din decembrie 2019, se estimează că, la nivel mondial, 463 de milioane de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani au diabet zaharat. Dintre aceștia 79,4% locuiesc în țări cu venituri mici și medii.

Pe baza estimărilor, s-a aproximat că până în 2030 vor avea boala 578,4 milioane de persoane, iar în anul 2045 numărul celor diagnosticați cu diabet, cu vârsta între 20 și 79 de ani va crește la 700,2 milioane.

În România, conform studiului PREDATORR – Studiul Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Excesului Ponderal, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi – în populația adultă (20-79 ani) prevalența este de 11,6%, iar aproximativ 16,5% are prediabet (IGT sau IFG).

Din păcate, diabetul zaharat este subdiagnosticat, la o persoană diagnosticată existând cel puțin una nediagnosticată. Diabetul poate avea o lungă evoluție aparent asimptomatică, iar la momentul diagnosticului diabetului zaharat de tip 2 sunt întâlnite, deja, multe complicații cronice. De aceea, se simte o nevoie urgentă de diagnosticare promptă prin îmbunătățirea screeningului alături de medicii de familie.

Putem face asta?

Din fericire, avem structura logistică necesară gestionării pacientului cu diabet zaharat. Rețeaua națională de centre de diabet, creată pe vremea profesorului Mincu, este încă funcțională. În plus, am încredere că împreună cu colegii mei diabetologi vom putea contribui, în cadrul Societății de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, la creșterea calității îngrijirii acestor pacienți.

Sunt satisfăcute nevoile pacientului cu diabet în România?

Accesul la tratamente și îngrijiri, putem spune că s-a îmbunătățit mult în ultimii ani. Aceasta, în condițiile în care nevoile lor sunt crescute, iar monitorizarea presupune costuri foarte mari. Sunt pacienți care au și anumite complicații cronice, care au nevoie de o abordare holistică, o îngrijire multidisciplinară.

Este nevoie de un management integrat al acestora, individualizarea tratamentului, cu scopul creșterii calității vieții lor. Recomandările ghidurilor pentru pacienții cu diabet zaharat au în vedere atingerea unor obiective precum: suportul psihologic al pacientului, educația terapeutică, modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos etc.

Prevenția, cheia de boltă a unei construcții durabile

Cum considerați că am putea reduce prevalența acestei boli?

Prin monitorizarea pacienților la risc de a dezvolta boala. Poate fi realizată atât de diabetolog, cât și de medicul de familie. Prin eliminarea factorilor de risc, cum ar fi obezitatea și dislipidemia. Pentru aceasta este nevoie de o educație adecvată a acestor pacienți. Trebuie promovată alimentația echilibrată nutrițional, exercițiul fizic, precum și intervențiile terapeutice, acolo unde este cazul, pentru a reduce riscul complicațiilor metabolice asociate.

Este nevoie de mai multă implicare: personal medical, asociații de pacienți, autorități pentru a reduce această prevalență? 

Spuneam că parametrii în care trăim ne duc direct înspre ceea ce avem astăzi: explozia de tip pandemic a îmbolnăvirilor. Ca medici nu putem sta deoparte, fără să punem problema unui program național care să se ocupe de o chestiune atât de serioasă, cu implicații majore de sănătate publică, cum este diabetul zaharat. În acest sens, inițiativa SMARTDIAB 2020 se constituie într-un adevărat punct de pornire.

În același timp, diabetul trebuie să reprezinte obiectul preocupării unui număr mare de factori de decizie: de la decidentul politic, Ministerul Sănătății, la societatea civilă, prin reprezentanții săi, inclusiv asociațiile de pacienți; toți acești „actori” trebuie implicați într-un program de sănătate publică sub bagheta forului metodologic, reprezentat de Societatea Română de Diabet. Credem că inițiativa pornită din societatea civilă (asociații de pacienți și societate medicală) are toate șansele de succes, creând premisele ca decidentul de politici publice să emită și să implementeze programe eficiente.

Prevenția este cheia de boltă a acestei construcții. Atât primară, prin identificarea periodică a factorilor de risc cu limitarea lor, cât și secundară, prin monitorizare eficientă, cu scopul reducerii riscurilor.

Am sesizat că vă preocupă tinerii. Cum îi ajutați pe tinerii medici aflați la început de drum?

Oh, nu voi conteni să repet: haide să învățăm împreună, să creștem pe tărâmul clinic, al cercetării. Îi angrenez în activități de cercetare clinică, susținerea de lucrări științifice orale sau poster la Congresul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, participarea la congrese internaționale de diabet. Pe cei mai responsabili dintre ei încerc să-i „convertesc” didactic, să-i promovez, prin Școala doctorală a UMF „Carol Davila” București, ca doctoranzi, cu perspective de cercetare științifică.

Povestiți-ne despre un caz cu încărcătură emoțională, pe care nu-l puteți uita.

Pacient tânăr, 18 ani, după diagnosticarea cu diabet zaharat este inițial susținut de familia adoptivă pentru continuarea studiilor; ulterior, familia se mută, iar pacientul, rămas singur, nu mai reușește să-și gestioneze boala și apar complicațiile. Ajunge la spital de mai multe ori în comă diabetică. Se justifică spunând că pompa de insulină îi deranjează prietena... Asistam neputincioasă cum un tânăr de vârsta fiicei mele își reducea șansele la o viață sănătoasă și împlinită. Este un caz care vorbește despre nevoia de implicare a familiei și a societății.

Şi medicii sunt oameni

Dumneavoastră când v-ați controlat ultima dată glicemia?

...Mm, acum doi ani (râde). Pot să fac asta anual, pentru că „așa e bine”, dar nu acesta este obiectivul, ci acela al unei prevenții reale. Eu fiind un subiect fără factori de risc, nu e nevoie să o controlez atât de des. Așa spune și ghidul.

Care este desertul dvs. preferat? Și ce are un diabetolog în frigider?

Doctorița Radulian ar trebui să răspundă „salată de fructe”. Fără frișcă! Însă Gabi Radulian va spune „cheescake” (râde). Dacă se poate, după rețeta americană originală. La a doua întrebare, ambele personaje vor răspunde că au acasă multe legume și fructe, dar că de Sărbători crește varietatea alimentelor. Deh, suntem oameni și ne bucurăm de ceea ce este omenesc. Cu toate acestea, echilibrul reprezintă cheia succesului!