Dacă în primele două valuri suferinţele au fost predominant pulmonare, iar afectarea cerebrală destul de frecventă și severă, în ultimele două valuri tabloul clinic, deși mai puţin bine conturat, a fost parcă ceva mai trenant.

Sunteţi implicat în numeroase activităţi profesionale. Când mai aveţi timp pentru dv.?

Între faptele și pildele pe care le-am învăţat de la mentorii mei de aici și din lumea largă, este că Neurochirurgia nu este doar o specialitate, este un mod de viaţă. Aceasta este viaţa mea, iar marele meu noroc a fost că am avut în familia mea sprijinul, înţelegerea și suportul necesare pentru a mă dedica acestei nobile misiuni pe care cred că o am în viaţă.

Nu cred că există o misiune mai nobilă decât aceea de a oferi o nouă șansă la viaţă celor aflaţi în suferinţă, iar când faci asta în fiecare zi, înseamnă că ești un om împlinit. Nu mulţi sunt aceia care pot găsi fericirea în fiecare zi făcând doar ceea ce știu și pot să facă mai bine...

Au trecut doi ani de când ne confruntăm cu pandemia de COVID-19. Cum a influenţat virusul SARS-CoV-2 creierul și funcţiile sale?

Impresia mea este că am avut parte de boli diferite în aceste valuri. În primele două valuri am avut suferinţe predominant pulmonare, cu răsunet general. Afectarea cerebrală a fost destul de frecventă și severă (dispariţia mirosului și gustului ca semn clinic era constantă și este semn de afectare a structurilor cerebrale profunde), iar hemoragia cerebrală apărută la persoane tinere la debutul COVID-19 a fost descrisă de noi pentru prima dată în literatura de specialitate.

În ultimele două valuri am avut mai mult suferinţe generale cu afectare pulmonară mai puţin severă, iar tabloul clinic, deși mai puţin bine
conturat, era parcă ceva mai trenant.

Fapte, nu vorbe

Ce învăţăminte aţi tras din această pan­demie?

Am învăţat cum să asigurăm asistenţă medicală de specialitate în condiţii de pandemie. Și că oamenii trebuie să primească această asistenţă de specialitate indiferent de statutul lor epidemiologic (...).

Am reușit să asigurăm tratamentul neurochirurgical pentru peste 4.000 de pacienţi, un număr cu ceva mai mic decât în anii precedenţi, dar scăderea aceasta s-a datorat micșorării numărului de accidente și a patologiei cronice de coloană vertebrală.

Am asigurat tratamentul neurochirurgical pentru toate tipurile de patologii, de la nou-născuţi la persoane de peste 90 de ani, indiferent dacă au fost cu infecţie cu SARS-CoV-2 sau nu, iar asta cred că este cea mai mare realizare a noastră. Sigur, nu am fost în prima linie a apariţiilor pe posturile de știri, am fost prea ocupaţi să alinăm suferinţa celor care ni s-au adresat.

Nu ne-au remarcat mijloacele media, dar am făcut fericiţi, sau măcar am încercat, mii de oameni și, prin ei, zeci, poate sute de mii reprezentând rudele, prietenii sau apropiaţii lor. Cu alte cuvinte, am făcut bine, nu am zis că o să facem... Am lăsat faptele să vorbească pentru noi.

Cât de grea a fost comunicarea cu pacienţii și cu aparţinătorii acestora în ultimii doi ani?

Înţeleg nu doar de acum cât de importantă este pentru aparţinători o informare corectă asupra stării rudei lor aflate în suferinţă. Și cu atât mai mult acum, când accesul în clinică a fost interzis cu desăvârșire.

De aceea am rezervat zilnic intervale de timp în care aparţinătorii se pot întâlni cu mine ca să primească informaţia cea mai pertinentă. De asemenea, pot să sune pe secţie, pot vorbi personal la telefon cu pacientul atunci când acesta este apt să vorbească. Am făcut toate eforturile ca aparţinătorii să fie informaţi zilnic.

Timpul înseamnă creier viu sau pierdut

Sunteţi implicat într-un proiect de modificare a infrastructurii Clinicii Neurochirurgie Cluj. Care sunt noutăţile și, mai ales, avantajele acestuia?

Am gândit acest proiect din 2016-2017 împreună cu fosta conducere a Spitalului Clinic Judeţean. Ceea ce îmi doresc este să putem asigura tratamentul complex și complet pentru pacienţii cu accidente vasculare cerebrale în primele trei-patru ore de la apariţia lor.

Să putem să le dăm o șansă la o viaţă normală dacă se intervine la timp, până când mai pot fi recuperate funcţiile cerebrale. Am obosit să tot explic că timpul înseamnă creier viu sau creier mai mult sau mai puţin pierdut, în funcţie de timpul și metodele terapeutice pe care le ai la dispoziţie.

Dacă ai echipamentele necesare în timp util, atunci pacientul se poate întoarce la o viaţă normală în câteva ore. Altfel, poate rămâne paralizat sau se poate pierde. Despre asta este vorba, în linii generale, în acest proiect, care stă la buna dispoziţie a unuia sau a altora dintre factorii de decizie, de la mic la mare.

Un punct nou îl constituie Neurochirurgia pediatrică. Caz în care vorbim și de o dotare corespunzătoare.

Este vorba în fapt doar de un compartiment separat în cadrul noului proiect. Noi, ca structură, avem prevăzut un compartiment de Neurochirurgie pediatrică de cinci paturi și asigurăm în permanenţă tratament neurochirurgical copiilor de la 0 la 18 ani.

Chiar în aceste zile avem internaţi cinci copii, trei dintre ei cu tumori cerebrale, un nou-născut cu afecţiune congenitală și unul mai mare, cu abces. Ceea ce așteptăm noi de la acest proiect este nu să facem noi altceva decât facem acum, ci pacienţii noștri să beneficieze de condiţii mai bune. Și, implicit, și condiţiile în care noi ne desfășurăm activitatea să fie apropiate de cerinţele actuale din lumea civilizată.

E un proiect prin care dorim să facem mai mult bine în condiţii mai bune! Eu cred că oamenii merită condiţii decente de tratament, indiferent de condiţia lor materială. Pentru că boala este extrem de egalitaristă, lovește indiferent de gradul de cultură, venitul lunar, convingeri sau credinţă.

Activaţi în una dintre clinicile etalon ale Clujului medical. Cu ce eforturi? Am în vedere infrastructura, dotările la zi, resursa umană...

Chiar dacă aspectul exterior al clinicii și condiţiile hoteliere sunt departe de ideal, în ceea ce privește echiparea blocului operator, a Terapiei Intensive, resursa umană și toate celelalte aspecte care contează în asistenţa medicală putem spune că suntem acolo unde trebuie.

Desigur, eforturile sunt mari, preocuparea mea, a asistentelor șefe este permanentă, dar putem spune că avem capacitatea de a asigura asistenţă medicală de înaltă calitate chiar și în aceste condiţii. Iar ca dovadă stau adresabilitatea clinicii, formularele de satisfacţie ale pacienţilor și, nu în ultimul rând, răsunetul din mijloacele media aflate la dispoziţia tuturor.

Dacă nu am fi o clinică de top, nu ne-ar căuta lumea, este cât se poate de evident. Și de ani mulţi suntem cea mai performantă secţie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă sub raportul veniturilor pe care le realizăm pentru spital. Și, nu în ultimul rând, prin beneficiul de imagine pe care îl aducem.

Citiți și: Prof. dr. Gheorghe Iana: „Neuroimagistica, suport în diagnostic și în terapie”