Psihoneuroendocrinologia
reprezintă domeniul care se ocupă de studiul relației dintre
sistemul endocrin și celula nervoasă și răsunetul acestei relații
asupra comportamentului uman. Societatea Română de
PsihoNeuroEndocrinologie (RPNES), fondată acum mai bine de jumătate
de secol prin contribuția hotărâtoare a prof. dr. Mihail Coculescu
organizează anual simpozioane, iar anul acesta a fost ales orașul
Iași pentru a găzdui manifestarea științifică, în perioada 4–6
octombrie. Este al XXI-lea Simpozion național de
psihoneuroendocrinologie, organizat în parteneriat cu Universitatea
de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Despre
temele simpozionului de anul acesta, importanța ghidurilor în
practica medicală, a programelor de cercetare și
interdisciplinaritate am vorbit cu prof.
dr. Corin Badiu,
președintele executiv al RPNES, medic primar endocrinologie, diabet
zaharat, nutriție și boli metabolice și membru titular al
Academiei de Științe Medicale.
– Pornind
de la tema simpozionului de anul acesta, „Între ghiduri și
terapie personalizată în patologia psihoneuroendocrină”, cât de
importante sunt ghidurile în diagnostic și orientare terapeutică
și cum iau ele naștere?
–
Sunt din ce în ce mai multe centre care fac studii. Studiile sunt
centralizate și astfel se formează o expertiză, următorul pas
fiind publicarea metaanalizelor. Toate acestea puse la un loc creează
un cumul de experiență medicală care este imposibil de realizat de
un singur medic. Ghidurile cuprind recomandări, iar cunoașterea lor
reprezintă un element fundamental pentru orice specialist. Un alt
element este rapiditatea cunoașterii. Unii ajung să le cunoască
mai repede, alții mai târziu, iar acest lucru creează diferențe
în capacitatea de diagnosticare.
– Cât
de importante sunt rețelele de specialiști în managementul
tumorilor neuroendocrine și al bolilor rare?
–
Societatea de PsihoNeuroEndocrinologie încearcă să stimuleze și
rețelele de specialiști. Nu doar într-un centru terțiar sau
într-un centru universitar mare, cum este de altfel și
Universitatea „Grigore T. Popa” sau Institutul Național de
Endocrinologie se poate pune diagnosticul de tumoră neuroendocrină
sau de boală rară. Ar trebui ca fiecare să fie capabil să
suspecteze o astfel de boală și să dea o recomandare de evaluare.
Această atitudine este de fapt cheia succesului în rețelele de
excelență. Prin toate întâlnirile profesionale organizate fie de
Societatea Română de Endocrinologie sau cea de
Psihoneuroendocrinologie ori de alte societăți profesionale,
încercăm să transmitem mesajul interdisciplinarității. Nimeni nu
poate cunoaște perfect toate bolile, iar anumite resurse de
diagnostic pot lipsi în anumite centre. În nicio țară europeană
nu există resurse complete pentru diagnosticul tuturor bolilor rare.
Performanța rezultă dintr-o supraspecializare, aceasta asigurând
și un raport cost-eficiență foarte bun. Astfel, procedurile
avansate de diagnostic, mai ales molecular sau genetic, pot fi
grupate în cadrul anumitor centre. Dar acest lucru presupune costuri
pentru elaborarea unor metode specifice de diagnostic. Odată ce au
fost stabilite aceste metode, de exemplu pentru o testare genetică,
probele recoltate de la pacienți în centrele regionale de
endocrinologie (de exemplu, pentru mutaţia ret, incriminată în
cancerul medular tiroidian în sindromul de neoplazie endocrină
multiplă tip 2) pot fi trimise către aceste unități. De exemplu,
probele pot fi analizate în cadrul Institutului Naţional de
Endocrinologie „C. I. Parhon” fără ca prezența pacientului să
fie obligatorie. Este suficient să fie trimisă o probă de sânge
sau ADN (foarte stabil), transportate în condiții de siguranță.
– În
prezent, investigațiile realizate pentru diagnosticul tumorilor
neuroendocrine sunt decontate de Casa Națională de Asigurări?
–
În momentul acesta nu. Toate investigațiile realizate pentru
diagnosticul tumorilor neuroendocrine în cadrul Institutului
Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” sunt realizate în
cadrul programelor de cercetare ale laboratorului de endocrinologie
moleculară, celulară și structurală, care a fost dat în
funcțiune în martie 2016. Laboratorul dispune atât de echipamente,
o tehnologie avansată, cât și de oameni foarte valoroși care au
fost recent angajați (medici, biologi, biofizicieni, geneticieni,
chimiști). De altfel, în Societatea Română de
PsihoNeuroEndocrinologie nu există ca membri doar medici, ci și o
mulțime de alți specialiști care asigură performanța.
– În
afară de Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”,
există și ale centre care pot realiza diagnosticul acestor
patologii?
–
Da, sunt și alte centre. Sunt colegi de la Cluj care lucrează în
special în domeniul tulburărilor de diferențiere sexuală sau al
patologiei tulburărilor de steroidogeneză, dar există și alte
centre care au încercat să dezvolte diverse segmente de diagnostic
molecular.
– Ce
ne lipsește să ne aliniem la standardele internaționale?
–
Resursele tehnologice au fost îndeplinite, în mare parte. Sunt
foarte multe centre care au echipamente performante, reactivi (în
mare parte aceștia rezultând din proiecte de cercetare). Pentru a
avea consumabile, trebuie să aplicăm pentru proiecte de cercetare
și să le câștigăm. Oameni există și asta este foarte
important, cea mai importantă resursă fiind legată de expertiza
profesională. Sunt oameni care știu să aplice protocoale de
diagnostic. Dar în afară de oameni, ar trebui să mai existe și o
atitudine pozitivă și un acord global de colaborare care să
permită utilizarea eficientă a resurselor. Dacă vom merge pe ideea
că „este pacientul meu și nu transmit anumite date către
ceilalți colegi pentru că mi-e teamă că datele vor fi preluate
sau publicate de ei fără autorizarea mea”, cred că nimeni nu are
de câștigat. Soluția pentru a fi eficienți este reprezentată de
înființarea unor centre de diagnostic și alocarea unui grup de
patologii fiecărui centru. Avem suficient câmp de dezvoltare,
fiecare are libertatea să-și aleagă un domeniu. În acest sens,
noi am creat la nivelul Societății Române de Endocrinologie
grupurile de lucru, fiecare ocupându-se de un segment. Performanța
rezultă în urma colaborării echipei interdisciplinare și din
completarea activității clinice cu cercetarea.
– Cum
gestionați impactul psihologic al unui pacient diagnosticat cu o
boală rară?
–
Avem o abordare care include comunitatea pacienților. Societatea
noastră încearcă să catalizeze apariția acestor grupuri de
pacienți cu boli rare, pentru că întotdeauna perspectiva
pacientului va fi diferită de cea a profesionistului din domeniul
medical. Pacienții au o perspectivă pragmatică, care reflectă
experiența personală, începând cu momentul în care a fost
suspicionat de o bolă rară și până în momentul în care și-a
găsit clar diagnosticul și tratamentul specific. Este câteodată
un drum lung, iar uneori evoluția bolii poate fi ireversibilă. În
afară de aceste grupuri, indiferent de gravitatea bolii, este
important să transmitem pacientului mesajul că îi suntem alături.
Există și atitudini ale medicului care generează neliniștea
pacientului. Faptul că un pacient cere o a doua opinie, apoi nu mai
îndrăznește să se întoarcă la primul medic. Dacă am comunica,
am putea găsi soluții terapeutice mai bune.
– Ce
ne pregătiți la simpozionul de anul acesta?
–
Avem invitați speciali, speakeri internaționali. Din Grecia va veni
prof. dr. George Mastorakos, care are o afinitate pentru
endocrinologia ginecologică și va prezenta rolul stresului în
sarcină și influențe epigenetice. Despre ghiduri și terapie
personalizată în chirurgia metabolică va vorbi prof. dr. Simona
Fica, într-o expunere a argumentelor pro și contra chirurgiei
bariatrice în obezitatea pediatrică. Aici este un domeniu de
controversă, care ne interesează. Pe de-o parte sunt ghiduri, pe de
altă parte sunt zone de controversă. Psihoterapia în tulburările
alimentației este un alt subiect, fie că este vorba de un pacient
care nu mănâncă și are anorexie nervoasă, fie că mănâncă
foarte mult și are bulimie. Va fi abordat și un subiect despre
dificultățile de management în afectarea transportorilor de
hormoni tiroidieni și importanța intervenției psihologului în
aceste cazuri. Conf. dr. Iulian Velea (Timișoara) va prezenta
terapia cu pompe de insulină la copiii cu diabet zaharat tip 1.
Imagistica în bolile endocrine rare va fi prezentată de
coordonatoarea departamentului de imagistică din cadrul Instutului
Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” – dr. Anda
Dumitrașcu.
– Care
ar fi sesiunile-cheie, esențiale pentru toți participanții
prezenți?
–
Prof. dr. Constantine Stratakis, o mare personalitate din genetica
endocrină va prezenta actualități în tumorile asociate cu defecte
de succinat de hidrogenază. De asemenea, vor fi prezentate și
afecțiunile neuropsihice asociate cu sindromul Cushing. Exemplele
pot continua, în cadrul simpozionului existând și o sesiune
dedicată tiroidei. Va fi prezent și autorul ghidurilor pentru
hipertensiune arterială catecolaminică, publicate în toate
revistele științifice de vârf. Aceste personalități sunt vechi
colaboratori ai Societății de PsihoNeuroEndocrinologie.
Și
psihiatrii au o sesiune specială, dedicată oxitocinei, hormonul
care acționează pe uter și pe celulele din canalele galactofore,
dar cu o acțiune foarte importantă și la nivel cerebral, fiind
considerat un hormon al afectivității, cu implicații importante în
sănătatea mintală. Vor fi prezentate și date din cadrul unor
programe europene de cercetare în care am fost parteneri.
Rezultatele proiectului Medigen care evaluează insulinorezistența
și sindromul metabolic la populațiile din bazinul mediteranean și
regiunea Mării Negre, incluzând Franța, Italia, Spania, dar și
România vor fi prezentate de prof. dr. Florin Grigorescu
(Montpellier).
– Care
sunt obiectivele viitoare ale Societății Române de
Psihoneuroendocrinologie?
–
Este foarte important să menținem această linie de
interdisciplinaritate și să dezvoltăm proiecte de cercetare
comune. Este foarte important să ne întâlnim o dată pe an și să
povestim diverse lucruri, dar între întâlnirile noastre ar trebui
să avem activitate pe grupuri de lucru și proiecte de cercetare
comună. Și aceste lucruri deja se întâmplă. Anul trecut am avut
o manifestare comună. Societatea Română de Endocrinologie și cea
de PsihoNeuroEndocrinologie au avut un congres comun, lucru care nu
s-a mai întâmplat. Am vrut să dovedim capacitatea noastră de a fi
unitari, iar elementul fundamental al societății este
interdisciplinaritatea. La aceste manifestări științifice vin și
neurochirurgi, neurologi, psihiatri, psihologi și geneticieni,
biologi etc. Puterea endocrinologului stă într-un laborator bun.
Foarte multe patologii sunt subclinice, moment în care clinicianul
depinde de rezultatele analizelor. Clinic, pacientul pare sănătos,
dar de fapt ascunde o boală. De aceea, colaborarea între
specialiști este esențială.
.jpg)
