Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Protonoterapia, la porţile României

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 15 martie 2019

Interviu cu prof. dr. Ion-Christian Chiricuţă, , radioterapeut cu vastă experienţă internaţională

VM 11, p.11 -1
Prof. dr. Ion-Christian Chiricuţă are o vastă experienţă și un renume internaţional în radioterapie. El și-a dedicat întreaga carieră tratării bolnavilor cu cancer atât prin practica medicală, cât și prin activitatea știinţifică desfășurată. Între 1965 și 1980 a studiat Fizica atomică și nucleară la Facultatea de Fizică a Universităţii din Cluj-Napoca și Medicina generală în cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj-Napoca.
Rezidenţiatul în radioterapie l-a efectuat la Spitalul Colţea din București, dar și în Germania, în secţia de radioterapie a Spitalului Marien Hospital Herne (Universitatea Bochum). Medic specialist în radioterapie a devenit în anul 1991, când lucra în Clinica de radioterapie a Universităţii Wuerzburg (1988–1995), iar titlul de profesor l-a obţinut în 2002, la aceeași universitate. În anul 1996 a fost desemnat medic șef și director al Institutului de Radioterapie Oncologică de la Spitalul St. Vincenz din Limburg, unde a fost activ până în anul 2010.
Actualmente, profesorul Chiricuţă lucrează în cadrul Centrului de Radioterapie Amethyst din București. Totodată, colaborează cu UMF „Carol Davila”, unde predă în cadrul Masteratului de biofizică medicală și biotehnologie celulară disciplina „Imagistică medicală, radiaţii ionizante în diagnostic și tratament. Noţiuni de radiobiologie clinică”.

În urmă cu aproximativ o săptămână, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a anunţat că în București se va construi un centru modern de terapie cu protoni, pentru tratarea bolnavilor de cancer. Deja a semnat (miercuri, 6 martie) documentele pentru realizarea studiului de fezabilitate, care este preconizat să dureze maximum zece luni. Centrul va fi realizat în parteneriat cu instituţii din Japonia. „Dacă va fi construit, el va fi o premieră în sud-estul Europei”, a declarat Gabriela Firea. Prof. dr. Ion-Christian Chiricuţă este unul dintre radioterapeuţii cu preocupări legate de radioterapia cu protoni. Pe parcursul a patru episoade, începând cu acest număr al ziarului, profesorul Chiricuţă ne va explica ce înseamnă această terapie, ce indicaţii are, etapele stabilirii indicaţiei pentru ea, studii care o susţin, riscurile unei astfel de investiţii și multe altele.

Recent, tocmai a fost semnat de Gabriela Firea documentul de iniţiere a unui studiu de fezabilitate, realizat de o echipă de specialiști din Japonia, pentru crearea unui centru de radioterapie cu protoni la București. Consideraţi utilă această investiţie?
Este lăudabilă investiţia primăriei Capitalei în iniţierea acestui studiu de fezabilitate pentru crearea unui centru de terapie cu protoni în România. Metodele moderne de terapie, indiferent de domeniu, au tendinţa spre maximă perfecţiune tehnică. Investiţia preconizată în domeniul radioterapiei și în special în terapia cu protoni este un pas important înainte. Sper că și studiul de fezabilitate al echipei conduse de profesorul japonez va sublinia această necesitate și va face posibil acest pas atât de necesar pacientului oncologic, în special celui din oncologia pediatrică.
Care ar fi costul unui asemenea demers?
Costurile unei terapii moderne sunt extrem de crescute, fiind în principal determinate de costul tehnologiilor noi. Dacă costul unui accelerator linear de ultimă generaţie se ridică la câteva milioane de euro, o investiţie în domeniul terapiei cu ioni sau protoni poate depăși și 200 de milioane de euro doar pentru echipament și clădirea sau spaţiul unde va fi amplasat. Nu trebuie uitate nici costurile de întreţinere, instruirea și salarizarea personalului adecvat ce va utiliza instalaţia.
Unde se mai efectuează terapia cu protoni în lume?
Dacă în urmă cu câţiva ani terapia cu protoni era efectuată în numai câteva centre din SUA și Japonia, în ultimii ani, prin progresul tehnic, asemenea instalaţii au apărut și în Europa. Harta prezenţei centrelor de radioterapie cu protoni în Europa arată foarte clar că în jurul României, de la Cracovia (Polonia) până la Moscova (Rusia), nu există niciun asemenea centru, ceea ce face ca investiţia din România să fie una bună și necesară.

VM 11, p.11 -2
Prezenţa centrelor de radioterapie cu protoni în Europa

În general, o investiţie în medicină și în special în radioterapie nu numai că asigură un tratament optimal atât de necesar multor pacienţi oncologici, dar are și multiple beneficii economice globale.

Evoluţia radioterapiei în 65 de ani

Care este tendinţa actuală în radioterapie?
Diagrama evoluţiei și dezvoltării în radioterapie pe 65 de ani, realizată de Societatea Americană de Cercetare a Cancerului în anul 2015, arată drumul parcurs și tendinţa firească de introducere a tehnologiei moderne spre terapia cu particule, în special cu protoni.

VM 11, p.11 -3
Evoluţia radioterapiei în perioada 1950–2015

Din graficul de mai sus se vede clar tendinţa actuală, care duce spre implementarea radioterapiei cu protoni.
Câţi pacienţi ar putea fi trataţi în centrul de la București?
Din datele referitoare la investiţia planificată în România, este prezentat un număr de 2.400 de pacienţi ce ar putea fi trataţi într-un asemenea centru. Din datele recente publicate, cu privire la situaţia personalului medical și tehnic (fizicieni, experţi medicali și asistenţi de radioterapie), ţara noastră nu stă prea bine pe plan european, lipsind complet aceste date în statistica publicată.
În România, în ultimii șase ani, s-a făcut un pas important înainte. Astfel, radioterapia a profitat masiv, fiind realizată în timp record implementarea tehnicilor moderne cu intensitate modulată de diferite tipuri, ca IMRT, VMAT, tomoterapia, în centrele nou create sau în cele deja existente. Nu trebuie neglijat nici faptul că în străinătate un medic specialist obţine această educaţie și calificare având în ziua examenului de specialitate cinci ani de educaţie într-un centru cu aceste tehnici în rutina clinică și zilnică. În România, mulţi medici erau deja specialiști, dar nu aveau această perioadă de instruire prevăzută în curricula lor și s-au calificat „din mers”.

Situaţia personalului medical pentru radioterapie

Care este necesarul de specialiști în radioterapie pentru România?
Situaţia personalului medical calificat necesar în radioterapie este subiectul unei analize pe plan european, care a fost recent publicată în British Journal of Cancer de echipa lui M.K. Thompson (Br J Cancer. 2018 Aug;119(4):389–407). La nivelul României lipsesc datele necesare. Necesitatea de medici specialiști, fizician expert medical și asistenţi de radioterapie pentru un singur accelerator linear este de 3–4 medici, 2–3 fizicieni, 6 asistenţi de radioterapie, iar această echipă nu poate trata mai mult de 700 de pacienţi noi pe an.

Care sunt diferenţele majore dintre radioterapia cu fotoni și cea cu protoni?

Pentru exemplificarea diferenţei majore între radioterapia cu fotoni (raze X) și cea cu protoni putem apela la datele publicate de Centrul Naţional de Terapie a Cancerului din Singapore. Iradierea efectuată cu protoni depune doza maximă în tumora de tratat, în timp ce înainte și după respectiva tumoră doza aplicată este mult restrânsă. Acest mare avantaj rezultă din „fizica” fasciculului de protoni de energie înaltă, și anume așa-zisul „peak Bragg”. Energia unui fascicul de protoni înalt energetic este cedată în ultima porţiune a par­cursului într-un ţesut, în profunzime, într-o porţiune de câţiva milimetri. Prin procedee tehnice, acest „peak Bragg” restrâns poate scana întregul volum tumoral realizând SOBP (Spread Out of Bragg Peak – lărgirea fasciculului „peak Bragg”) cu acoperirea totală a volumului tumoral ce trebuie tratat, deci iradiat. În acest mod, volumul tumoral este iradiat cu doza necesară, iar ţesuturile normale înconjurătoare primesc o doză mult sub pragul la care apar efectele secundare nedorite. Imaginea corespunzătoare a fenomenului fizic ce stă la baza fasciculului de protoni înalt energetic, „peak Bragg”, este reprezentată în figura alăturată, publicată în revista Nature din 2017 (Nature 549, 451–53, 28 Sept 2017).

VM 11, p.11 -4
Fenomenul fizic care stă la baza fasciculului de protoni înalt energetic, „peak Bragg”

Porţiunea marcată cu galben arată doza de iradiere cu care este mai puţin iradiat ţesutul normal înconjurător, înainte și după tratarea volumului tumoral. Acest lucru are ca efect pozitiv reducerea efectelor secundare acute și cronice, dar și reducerea pericolului de inducere a apariţiei unei noi tumori în acel volum iradiat cu doze reduse.
Efectul primar al radiaţiei are loc în ambele tipuri de iradiere, atât cele cu raze X (acceleratori liniari), cât și cele cu protoni, și anume la nivelul nucleului celular, al ADN-ului, prin inducerea de leziuni în principal bicatenare, care sunt ireversibile și duc la moartea celulelor tumorale iradiate.

Etichete: Radioterapie Prof. dr. Ion-Christian Chiricuţă

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.