Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Psihiatria, o împletire între vocaţie și muncă de apostolat

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 9 iulie 2021

Psihiatria, ca orice ramură medicală, necesită un dram de vocaţie, spune prof. dr. Doina Cozman, care ne-a mărturisit că s-a îndrăgostit de această profesie la vârsta de 17 ani.

Doina Cozman

Am discutat despre noutăţile din domeniul psihiatriei, provocările determinate de pandemia de COVID-19, dar și despre Conferinţa Naţională de Psihiatrie, care va avea loc în perioada 14-17 iulie, în mediul online.

Cum s-a resimţit pandemia de COVID-19 în domeniul psihiatriei?

În acele săptămâni în care telepsihiatria nu fusese reglementată prin lege a existat o mare îmbulzeală la camera de gardă. Se prezentau și vechii pacienţi, cei cu diagnostice, care din cauza insuficienţei circuitelor de primire a medicamentelor și-au mai neglijat medicaţia, ceea ce a dus la recrudescenţe ale simptomatologiei psihotice, dar veneau și mulţi care erau speriaţi de acest „monstru”, care era nicăieri și oriunde, COVID-19, și despre care nu știau dacă e sau nu periculos. În același timp, au crescut cu multe procente internările pentru adicţii, mai ales pentru alcoolism în faze de complicaţii provocate de consumul excesiv, dar și cazurile de decompensări ale toxicomanilor.

Care a fost situaţia spitalizărilor în anul 2020?

A scăzut mult numărul persoanelor internate. În schimb, ceea ce se observă din statisticile DRG (n.r: Diagnosis-related group) – criteriile de internare –, este faptul că a crescut numărul zilelor de spitalizare. Acest fapt înseamnă că cei care se internau, de foarte multe ori în urgenţă, erau cazuri foarte grave. Statistica a fost publicată în primul număr din acest an al revistei Psihiatru.ro.

Ce mai este nou în domeniul psihiatriei?

Au apărut medicamente noi, inclusiv unul care se adresează depresiei rezistente la tratament, o piatră de încercare a oricărui medic psihiatru. Se știe că, din cauza evoluţiei îndelungate și a simptomatologiei împovărătoare pentru viaţa emoţională și pentru comportamentul pacientului, depresia rezistentă la tratament conduce de multe ori și la comportamente suicidare. Acest medicament este o mică luminiţă la capătul tunelului, dar ușor adumbrită de costul său foarte mare, care încă nu este compensat de CNAS. Sperăm că situaţia se va schimba în viitor. De asemenea, s-ar putea să apară un nou antidepresiv multimodal, care să acţioneze mai prompt; în depresii se pune și problema unei acţiuni și ameliorări clinice, care debutează după 2-3 săptămâni de boală. Acest medicament este deja utilizat în alte state, așa că îl așteptăm și în România. Apoi, bineînţeles, toate terapiile și modalităţile de organizare a tratamentului pentru adicţii.

Judeţe în topul sinuciderilor

Aţi vorbit despre comportamentele suicidare. Cum se situează România la acest capitol?

Ultimele informaţii pe care le avem sunt cele din 2019, pentru că organismele naţionale care se ocupă de aceste date le fac publice anual, în luna iulie, pentru anul anterior. Așa că, datele pentru anul 2020 ar trebui să fie publicate luna aceasta. În anul 2019, numărul absolut al deceselor prin sinucidere a scăzut cu aproximativ 2% faţă de 2018. Pe judeţe, prevalenţa cea mai ridicată rămâne în Harghita, Covasna, Satu Mare și Ilfov. Referitor la judeţul Ilfov, este de menţionat că se împlinește aproape un deceniu de când se menţine între primele cinci judeţe în acest top. La polul opus se află judeţele Vrancea, Mehedinţi, Teleorman, Giurgiu.

Săptămâna viitoare este Conferinţa de Psihiatrie. Veţi prezenta acolo o lucrare despre abordarea holistică a prevenţiei comportamentului suicidar. Ce înseamnă acest lucru?

Abordarea holistică a prevenţiei comportamentului suicidar privește două lucruri: pe de-o parte o abordare bazată pe criteriile de sănătate publică, și apoi abordarea medicului psihiatru vizavi de cazul individual. În ceea ce privește sănătatea publică, trebuie să se lucreze în echipă și trebuie să se realizeze prevenţia primară, secundară și terţiară, printr-o strategie bine orchestrată, naţională, sau dacă nu, măcar locală. Actualmente, în ţara noastră prevenţia primară este realizată mai ales de organizaţii nonguvernamentale, prin diferite acţiuni, printre care și Telefonul Verde anti-suicid al Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului. Prevenţia secundară privește grupele de risc. Între acestea sunt menţionate și persoanele cu afecţiuni psihice, în special cu tulburări afective, specific cu depresie. Prevenţia terţiară, care trebuie să se facă prin toate serviciile actuale instituţionale de psihiatrie, privește acele cazuri care au avut deja tentative de sinucidere, uneori chiar repetitive, au fost deja în tratamentul specialiștilor, și trebuie să fie urmărite prin dispensarizare activă, mai ales prin centrele de sănătate mintală. În ceea ce privește prevenţia din punctul de vedere al psihiatrului care examinează o persoană ce verbalizează sau nu ideea suicidară, sau care a avut o tentativă de sinucidere anterioară prezentării la medic, situaţia este foarte complicată – este o problemă de calcul a posibilităţilor ca acea persoană să comită în viitor o tentativă de sinucidere. Dar și aici există o luminiţă la capătul tunelului, prin inteligenţa artificială (AI).

Cum poate fi folosită AI în acest sens?

În SUA sunt deja studii privind AI, care pe populaţie mare, de la 5.000 de cazuri în sus, au reușit să facă o predicţie extrem de corectă, de peste 80-85%, în ceea ce privește posibilele tentative de suicid pe termen scurt, adică în următoarele două luni sau chiar o lună. Acest lucru era de neconceput înainte pentru psihiatrie.

Tematică variată, adaptată pandemiei

Revenind la Conferinţa de Psihiatrie, care este tema acesteia?

Anul acesta, tema generală a Conferinţei este Sănătatea – Neuroștiinţele – Societatea. Am considerat că într-un an pandemic este foarte important să ne gândim și la sănătatea somatică. Asistăm la o pandemie care cere nu numai cunoștinţe extinse în domeniul somatic al bolilor infecţioase, al imunologiei, ATI sau al urgenţelor somatice. Ea ne cere să fim epidemiologi activi. Am introdus și mai multe simpozioane privitoare la tineret, la copii, la adolescenţi, pentru că sunt afecţiuni psihice care debutează devreme în viaţă. Pe de altă parte, sunt afecţiuni psihice care la tineri debutează prin stres, prin comportamente neplăcute, cum ar fi bullying. Avem un curs de telepsihiatrie, unul de neuroștiinţe. I-am invitat și pe acei specialiști care studiază probleme de percepţie a psihiatriei. În a doua zi avem programat un simpozion plenar care se axează pe criza psihiatriei ca problematică existenţială și arată de ce psihiatria are nevoie și de filosofie. Am menţinut și simpozioanele despre adicţii. Avem și simpozionul de suicidologie și conferinţa plenară a prof. dr. Danuta Wasserman, viitoarea președintă a Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie. Acordăm o atenţie deosebită tinerelor speranţe din psihiatria românească, printr-un simpozion dedicat medicilor rezidenţi. Apoi, ca o tradiţie deja, fiecare zi a Conferinţei se deschide cu un studio matinal, în care eu intervievez persoane din afara psihiatriei.

Ce personalităţi vor fi intervievate anul acesta?

L-am invitat pe profesorul Dorel Săndesc, vicepreședintele Societăţii Române de ATI, care ne va povesti despre burnout în rândul persoanelor implicate în asistarea și salvarea celor infectaţi cu SARS-CoV-2. Apoi, prof. dr. Răzvan Cherecheș ne va vorbi despre următorul val al pandemiei, despre vaccinare și despre șansele noastre să ieșim cu bine din acest val. Am invitat și doi artiști, Maia Morgenstern, care va vorbi despre emotivitate, și pe Florin Estefan, bariton și directorul Operei Naţionale din Cluj-Napoca, care va vorbi despre proiectele sociale ale instituţiei, despre experimentul epidemiologic de spectacol de operă în interior, în contextul actual, dar și multe altele din viaţa de artist.

La final, un mesaj pentru colegii dv.?

Munca depusă de colegii mei este una de apostolat. Pentru psihiatrie, pentru medicină în general, poate că trebuie să ai un dram de vocaţie. În primul rând, trebuie să privești natura umană ca un fenomen complex, uneori incomprehensibil, alteori previzibil. Dacă ai o astfel de viziune, poţi să înţelegi multe. Pentru că în psihiatrie vezi multe, trăiești multe și ţi se întâmplă multe. Eu îi felicit pe colegii mei că practică această meserie cu devotament și pasiune. Mesajul meu pentru ei este: nu renunţaţi niciodată la speranţă! Insuflaţi-le speranţă celor din jur prin acţiunile și faptele voastre!

Criteriile DRG de internare în spitalele psihiatrice

  • Numărul de internări în spital
  • Numărul de zile de spitalizare
  • Media zilelor de ocupare a paturilor din spital

 

 

 

Etichete: conferinta nationala psihiatrie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.