Această linie telefonică (helpline) are la bază o echipă de consilieri voluntari diponibilă 24/7 pentru a acorda suport psiho-emoțional celor care se confruntă cu atacuri de panică și anxietate generate de pandemie, ne-a explicat Yolanda Crețescu (foto), în cadrul unui amplu interviu realizat la începutul acestei luni, din care vă prezentăm câteva răspunsuri.

V-ar putea interesa și: Coronavirus: Linie telefonică gratuită pentru românii care suferă de anxietate

Interlocutoarea mea este psihoterapeut și coordonator al unei linii telefonice 0374.456.420; totodată, este psihoterapeut adlerian și psiholog clinician la Asociația Happy minds și lucrează în calitate de psihoterapeut la Deprehub, primul hub antidepresie din țară, lansat în anul 2019.

Pandemia, spune psihologul, a adus un ritm mult prea mare de adaptare la noile situații care, în cazul multor persoane, a produs declanșarea unor mecanisme de apărare de tipul negării: negarea periculozității viruslui, a existenței lui, a măsurilor de prevenție.

Dincolo de această primă reacție de negare, am vrut să aflu de la Yolanda Crețescu care a fost în 2020, an de pandemie, rolul psihoterapeutului în viața medicului român, în opinia ei:

„În 2020 a fost creată o punte între serviciile psihoterapeutice și serviciile medicale. Acolo unde s-a putut, unde a existat timp și disponibilitate, medicii au beneficiat de serviciile psihoterapeutice și astfel au putut să înțeleagă mai repede și să ventileze mai ușor trăirile cu care s-au confruntat în acest an crucial”.

Pe de altă parte, psihologul Yolanda Crețescu a vorbit și despre cea mai puternică traumă a medicilor români, care s-au confruntat cu evenimente extrem de stresante:

„2020 este un an care a pus în dificultate jurământul lui Hipocrate și ne-a pus în situația să gândim la vreme de război, soluții de război. Cea mai puternică traumă a medicilor a fost ca, din lipsă de resurse, să fie puși în situația de a alege între doi bolnavi pe cel cu care merge mai departe pentru a-l salva. Aceste evenimente au indicele cel mai mare de stres și vor constitui pentru mulți ani de acum încolo o sursă de stres posttraumatic”.

Apoi, spune interlocutoarea mea, condițiile grele de muncă, cu risc permanent asupra vieții și integrității fizice, numărul mare de ore lucrate în condiții grele, cu echipament special, au făcut ca munca de medic să-i solicite pe profesioniștii din spitale la maxim:

„Totodată le-au fost afectate și calitatea vieții personale, relațiile de familie și potențialul profesional”.

Burnout și anxietate generalizată

Am dorit să aflu dacă în acest an extrem de încercat au trecut pragul cabinetului său medici români. Psihoterapeutul adlerian mi-a explicat că într-adevăr, are clienți medici.

„Unii au întâmpinat probleme de ordin familial acolo unde doar unul dintre parteneri este medic și atunci toate măsurile de precauție și riscurile la care acesta expunea restul familiei au creat animozități, discuții de cuplu. Apoi îngrijorările față de situația de sănătate a părinților a făcut ca stresul vizavi de potențiala îmbolnăvire să creeze probleme de comunicare și să aducă tensiune”, a declarat Yolanda Crețescu pentru Viața Medicală.

Pe de altă parte, spune aceasta, sunt și situații în care medicii au intrat în burnout sau au declanșat o anxietate generalizată cu privire la incapacitatea de a-și face meseria în siguranță și au avut simptome de tipul tulburări de somn și alimentare, pierdere de concentrare, idei recurente care rulau cu privire la un anume incident medical:

„Factorii cei mai mari de stres au fost cei legați de incapacitatea de a duce până la capăt un proces medical pentru salvarea unei persoane și nevoia de a alege dintre doi bolnavi pe cel care să fie cu potențialul cel mai mare de salvare”.