Newsflash
Interviuri

Psihoterapeut: „Stigmatizarea are rădăcina în frica de a fi infectat cu HIV”

de Dorina Novac - dec. 1 2021
Psihoterapeut: „Stigmatizarea are rădăcina în frica de a fi infectat cu HIV”

Studiile din 38 de țări arată că 15% dintre adulți și 25% din adolescenții care trăiesc cu HIV au stări depresive care pot deveni o barieră pentru aderența la tratament, a precizat Florina Alina Rad.

Florina Alina Rad, psihoterapeut adlerian din Timișoara, a explicat, pentru Viața Medicală, că nu doar starea de boală, cât și unele efecte secundare ale medicației administrate pot afecta sistemul nervos central și contribui la starea de depresie, la nervozitate, euforie, halucinații sau uneori psihoze.

Florina Alina Rad
Florina Alina Rad, psihoterapeut adlerian 

„Astfel că de îndată ce se pune diagnosticul, se recomandă a discuta deschis despre aceste efecte, pentru ca orice intervenție timpurie aduce mai multă stabilitate și acceptare prin înțelegere a tratamentului și a particularităților bolii”, a spus psihoterapeutul.

Terapia poate fi individuală, cu persoana diagnosticată, cu membrii familiei acesteia pentru a întări alianța terapeutică și suportul social, dar și de grup, atunci când simptomatologia bolii este stabilizată.

Potrivit ei, se va pune accent pe auto-acceptare, pe încrederea în forțele proprii, pe atenuarea sentimentelor de vină, marginalizare sau neputință, pe dobândirea autocontrolului și al autodisciplinei în menținerea unui regim sănătos de viață în paralel cu medicația.

„Se vor descoperi resurse terapeutice prin activitați de relaxare, art-terapie, melo-terapie sau implicarea în activități de voluntariat. Persoanele cu HIV pot resimți sentimentul devalorizării prin retragerea lor din cursul profesional, de aceea participarea la diverse asociații care oferă șansa de voluntariat pot redefini sensul valorii lor”, a adăugat specialistul.

De asemenea, în paralel cu stimularea mentală, exercițiile fizice regulate pot reduce simptomele depresiei și ale stresului, creierul producând endorfine, corelate cu exerciții de meditație și relaxare dirijată, vor echilibra starea emoțională.

„Psihoterapia poate viza și susținerea persoanei pentru descoperirea unor interese și preocupări noi, precum și în adaptarea la noul stil de viață impus de tratament. Se vor acoperi zone precum profesia, relația de cuplu sau de prietenie, auto-gospodărirea și managementul cheltuielilor, viața socială și modul de relaxare, iar acestea sunt de abordat imediat ce intră în sfera de griji ale persoanei cu HIV. Practic, scopul psihoterapiei este de a adapta resursele persoanei la solicitările noului statut impus de afecțiunea diagnosticată, astfel încât viața sa să fie la fel de normală ca înainte de boală”, a menționat Florina Alina Rad.

Psihologul va face echipă cu ceilalți specialiști implicați în menținerea stării de sănătate a persoanei.

Florina Alina Rad a subliniat că a fi diagnosticat cu HIV și a trăi cu această afecțiune poate implica experimentarea stării de discriminare, datorită prejudecăților și a atitudinilor negative pe care unii oameni le au despre asta.

„Motivele unor false prejudecăți sunt legate de facul că HIV, respectiv SIDA a fost asociată cu moartea, cu faptul că transmiterea ei se face prin sex neprotejat, subiect încă tabu în unele culturi, și mai ales a noastră, sau prin comportamente neacceptate la nivel social precum injectarea de droguri, infidelitatea sau homosexualitatea. Asta plasează cumva persoanele diagnosticate cu HIV ca fiind mai puțin responsabile și imorale (cum e infidelitatea), deci convingerea greșită este că își merită soarta”, a explicat pshihoterapeutul.

Cultural și statistic vorbind, femeile sunt mai afectate decât bărbații de stereotipurile sociale, suferind mai mult de simptomele depresiei și anxietății, în special datorită identității de gen și rolurilor lor sociale.

Stigmatizarea are rădăcina în frica de a fi infectat cu HIV, potrivit psihoterapeutului, dar și în lipsa informațiilor clare despre cum se trasmite și ce înseamnă a trăi cu acest diagnostic:

„Tindem să discriminăm ceea ce nu cunoaștem suficient, ceea ce ne înspăimântă sau față de care nu știm cum să ne raportăm, cum să ne ferim sau apropiem. Uneori stigmatizarea poate apărea și la persoanele care până la momentul diagnosticului îți erau apropiate, din simplul fapt că le sperie și le este frică de ce urmează”.

Florina Alina Rad a subliniat că ar fi bine dacă s-ar vorbi despre această boală ca despre oricare alta pe care în lumea noastră unele persoane ar putea-o contacta.

„E important să se știe că în zilele noastre tratamentul pentru HIV a evoluat foarte mult încât expectanța vieții poate fi la fel de mare precum la persoanele sănătoase. Comportă-te cât mai firesc posibil cu persoana care tocmai a aflat de acest diagnostic și amintește-i că poate oricând cere ajutor. (...) Fii conștient că persoana din fața ta e aceeași persoană cu cea dinainte de a avea un diagnostic, doar că trebuie să i se acorde mai multă grijă în ce privește menținerea imunității și a sănătății. HIV sau SIDA nu înseamnă moarte, ci un diagnostic care în zilele noastre și în viitor are un demers terapeutic eficient”, a conchis psihoterapeutul din Timișoara.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe