– An de an, AECR organizează un congres național și, de fiecare
dată, locul de desfășurare se schimbă. Anul acesta va fi la Tulcea. Este un fel
de congres itinerant care mobilizează medicii din zona respectivă să participe.
Nu numai endocrinologi sunt invitați, ci și medici din alte specialități. De
altfel, acest lucru s-a întâmplat la fiecare congres – ne-am bucurat mereu de o
audiență numeroasă. Ne dorim să organizăm și o sesiune în care să fie
prezentate cazuri, care ulterior vor fi discutate multidisciplinar. Aceasta va
fi, de fapt, o premieră în cadrul manifestărilor noastre, până acum programul
fiind strict limitat la congres, fără astfel de sesiuni. Apoi, fiecare vorbitor
își va alege modul de prezentare, fie oral fie sub formă de poster. Ne dorim să
cuprindem cât mai multe subiecte. Posterele pot fi, de asemenea, discutate în
cadrul unor sesiuni speciale, realizând astfel mai mult decât o simplă
prezentare orală.
– Interdisciplinaritatea pare a fi cuvântul cheie al
manifestării. Care sunt specialiștii cărora vă adresați?
– Tematica pe care o alegem la aceste congrese se adresează atât
endocrinologilor, cât și medicilor cu specialități conexe. De exemplu,
osteoporoza reprezintă un subiect de interes și pentru ortopezi, dar și pentru
radiologi. Anul acesta printre subiectele ce vor fi dezbătute sunt cele legate
de tehnicile chirurgicale utilizate în patologia endocrină, pornind de la cele
aplicate în cazul formațiunilor tumorale hipofizare. În acest sens, dr.
Gheorghe Ciubotaru de la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” ne aduce
în atenție de fiecare dată noutățile din domeniu. De asemenea, nu vor lipsi
lucrările ce abordează chirurgia tiroidiană și paratiroidiană, Institutul
Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” fiind un centru important în acest
sens și, nu în ultimul rând, chirurgia urologică vizavi de patologia
suprarenalei. Astfel, întreaga patologie chirurgicală endocrină este cuprinsă.
De asemenea, nu a fost uitată nici imagistica utilizată în diagnosticul acestor
boli și nici osteoporoza. Endocrinologii din țară contribuie la desfășurarea
programului național de osteoporoză, temă de interes și pentru alți specialiști
care se lovesc de această problemă: ortopezi, ginecologi, chirurgi,
infecționiști și mulți alții. Toate specialitățile sunt cointeresate în
tematica de anul acesta a congresului nostru.
– De ce ați ales Tulcea ca loc de desfășurare?
– Este pentru prima dată când organizăm congresul în această
zonă, o zonă de altfel săracă în endocrinologi, un motiv în plus pentru a
ajunge aici și a deschide drumul endocrinologiei și al patologiei care ne
preocupă.
– De ce este important să participe și medici din alte
specialități?
– La congres invităm toți tinerii endocrinologi să participe,
dar și ginecologii, nutriționiștii, diabetologii, cardiologii din zona
respectivă. Nu există niciodată un subiect strict endocrin, la care alte
specialități să nu își găsească locul. Acest lucru este aproape imposibil,
endocrinologia fiind o disciplină de sine stătătoare, dar, în același timp,
integrativă pentru medicină. Fără endocrinologie nu se mai poate face nimic
astăzi, indiferent de specialitate. De aceea au apărut științe noi, precum:
cardioendocrinologia, gastroendocrinologia, neuroendocrinologia și așa mai
departe.
– De aproape un an de zile, Secția de endocrinologie a Spitalului Clinic
de Urgență Craiova a fost închisă. Cum priviți dumneavoastră acest lucru?
– Cunosc această
problemă și am încercat să intervenim și prin Ministerul Sănătății, dar și
personal la Direcția de Sănătate Publică Dolj, din Craiova. Cred că e una din cele
mai mari pierderi pentru endocrinologia din România. Un colectiv foarte bine
organizat din toate punctele de vedere (clinică, specialiști etc.) a fost pur
și simplu bulversat din cauza unor decizii luate de autoritățile din zona
respectivă. Este păcat că într-un centru universitar cum este cel de la Craiova
se întâmplă așa ceva. Consecința va fi apariția unui gol, un mare gol, prin
excluderea endocrinologiei din această zonă a țării. Nu știu dacă este doar o
consecință a dispariției profesorului Bistriceanu [prof. dr. Marian Bistriceanu
a decedat în primăvara anului trecut], nu cunosc foarte bine conjunctura și
relațiile celor care conduc activitatea în ceea ce privește endocrinologia din
acea zonă. Nu cunosc exact cum stau lucrurile acolo, dar nu este deloc bine ce
se întâmplă. Noi vom face tot posibilul să revenim la o normalitate, din acest
punct de vedere. Am luat legătura și cu Ministerul Sănătății și cred că vom
rezolva problema.
– Ce rol are Institutul „C. I. Parhon” în evoluția
endocrinologiei din România?
– Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” este un
fel de pompă care „împinge” endocrinologia în tot teritoriul țării noastre. Și
nu este vorba doar de endocrinologie, ci și de ramurile care s-au desprins din
ea. Această conviețuire dintre specialități este esențială pentru medicină.
Institutul „Parhon” este un centru de endocrinologie important, care a dus la
dezvoltarea medicinii în România. La ora actuală, relațiile pe care le are
Institutul cu celelalte centre naționale din alte specialități sunt absolut
excepționale. Acum zece ani, nimeni nu știa ce înseamnă cuvântul „osteoporoză”,
de exemplu. Institutul „Parhon” a fost cel care l-a lansat și, iată,
osteoporoza a ajuns la ora actuală o boală cunoscută de toți medicii din România.
– Care este situația în ceea ce privește severitatea și numărul
cazurilor de osteoporoză întâlnite în practica medicală curentă din țara
noastră?
– Aș dori să atrag atenția asupra unui lucru: jumătate din
populația acestei țări, sau chiar mai mult, este formată din persoane de sex
feminin. Jumătate din acestea se află la menopauză și ar trebui luate în
evidență și investigate. Dacă am trata precoce din momentul în care osteoporoza
se află într-un stadiu incipient, sau la debutul acesteia, s-ar face economii
de miliarde de lei. Într-adevăr, dacă acest lucru s-ar întâmpla, ortopezii ar
lucra mult mai puțin și poate ar fi supărați din această cauză, dar ar fi un
beneficiu major economic și, în primul rând pentru paciente. Exemplele de boli
care ar putea beneficia de aceeași strategie sunt multiple. De asemenea,
trebuie subliniat faptul că tratamentul cu corticosterioizi, pe care îl
folosesc absolut toate specialitățile medicale, este unul dintre cei mai mari
dușmani ai osului. Trebuie luate obligatoriu măsuri de combatere a efectelor
negative pe care acest tratament le are asupra osului, mulți medici uitând
uneori de acest lucru.
– În ultima perioadă s-a mediatizat foarte mult utilitatea
administrării vitaminei D și efectele sale benefice asupra sănătății.
Considerați că este doar o modă sau efectele sunt certe?
– Administrarea vitaminei D este o modă care nu strică. Din
contră, sunt beneficii din punct de vedere endocrinologic, cardiologic etc.
Este o modă benefică. Eu zic să mergem mai departe cu ea. Bineînțeles, motivând
și explicând pacientului despre ce este vorba. Deși mulți nu și-au dozat
nivelul de vitamina D, nici nu s-ar fi gândit că deficitul acestei vitamine ar
fi unul dintre motivele problemelor lor de sănătate și o consideră doar
produsul expunerii la soare pe timpul verii. Nu, terapia și necesarul de
vitamina D reprezintă o problemă continuă care interesează ambele sexe și nu
numai din punct de vedere endocrinologic, sau al osteoporozei, ci și din
punctul de vedere al patologiei cardiace sau a prostatei.
.jpg)
