Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Rămâi aici, cu tribul tău

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU joi, 26 iunie 2014

Un compromis pe care îl credea temporar s-a transformat, pentru dr. Răzvan Curcă, în oportunitatea ideală de a face diferenţa. În urmă cu 12 ani, s-a îndreptat către Alba Iulia, pentru că drumurile către centrele universitare i se păreau închise. În timp, fără a-şi pierde încrederea, medicul a reuşit să transforme compartimentul cu 12 paturi în secţie cu 25 de paturi, renovată, şi a adăugat compartimente de hematologie şi de îngrijiri paliative. În prezent, Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia găzduieşte singurul centru integrat de oncologie medicală şi îngrijiri paliative din România acreditat de Societatea Europeană de Oncologie Medicală. Iar serviciile centrului sunt foarte solicitate, după cum ne-a mărturisit medicul oncolog.

 

 
 
 
 

Prea puţin timp pentru consultaţie

 

   – Încărcătura de pacienţi este foarte mare. Am 12 pacienţi internaţi, de obicei, care se schimbă foarte rapid, nu stau mai mult de trei-patru zile, iar în ambulatoriu văd 12-15 pacienţi pe zi. Problema cea mai mare este că rămâne prea puţin timp de discutat cu pacientul. Asta e principala frustrare. În oncologie sunt probleme majore pe care trebuie să le discuţi, să le pui în balanţă cu pacientul, să evaluezi cu el opţiunile. Vizitele iniţiale, de pildă, ar trebui să dureze între 45 de minute şi o oră. Or, când vezi aşa de mulţi pacienţi, nu ai cum să petreci mai mult de 15 minute într-o consultaţie. Ai de ales: fie blochezi comunicarea, eşti foarte laconic, fie îţi prelungeşti timpul de lucru. Eu am optat pentru varianta a doua, dar nici asta nu ştiu cât de decent e. Să lucrezi 11–12 ore pe zi şi să fii plătit pentru şapte.
   Ce tip de trata­mente pentru pacienţii oncologici asigură spitalul din Alba Iulia?

   – În prezent, putem asigura în totalitate partea de oncologie medi­cală. Pe partea de chirurgie, am evoluat, facem aici mare parte din proceduri. Marea durere este că nu avem un centru de radiotera­pie. Ne străduim să rezolvăm la nivel local această problemă: încercăm să obţinem finanţare europeană pentru deschiderea unui centru de radioterapie în Alba Iulia. Deocamdată, pentru radioterapie, pacienţii merg la Cluj, Târgu Mureş, Oradea. Din păcate, toamna trecută s-a închis centrul de la Sibiu, unde mergea o bună parte din pacienţi.


 

Diferenţa dintre a muri în chinuri şi a muri demn

 

   Aţi înfiinţat un compartiment dedicat îngrijirilor paliative. Câţi pacienţi sunt internaţi şi cine compune echipa de îngrijiri paliative?
   – Avem şase paturi dedicate îngrijirilor paliative, cu un medic, un psiholog, un asistent social şi asistente formate în îngrijiri paliative. Anul trecut am avut aproape 50 de pacienţi internaţi în acest compartiment. Un lucru important de semnalat ar fi că rata de mortalitate pe compartiment este undeva în jurul a 30%. Deci nu toţi pacienţii care ajung aici sunt în fază terminală şi urmează să moară. Pot să spun cu mândrie că suntem singurul centru integrat de oncologie medicală şi îngrijiri paliative din România acreditat de Societatea Europeană de Oncologie Medicală.
   Dacă ar fi să ne referim la pacienţii aflaţi în stadiu terminal, cum este să lucraţi cu aceştia?
  – Nu e uşor, bineînţeles, Sunt însă şi momente speciale. Aşa cum este şi naşterea, de pildă, situaţia pacientului confruntat cu perspectiva apropiată a morţii duce la nişte momente uneori pline de emoţie, de spiritualitate, care te fac să valorizezi ceea ce ai, să reevaluezi anumite lucruri. Nu e uşor. Îţi dai seama, însă, şi cât de mult bine poţi face prin nişte îngrijiri acordate corect şi eficient. E o mare diferenţă între a muri în durere şi în chinuri şi a muri decent, fără durere, cu familia lângă tine şi în tot confortul posibil asigurat de un serviciu bun de îngrijiri paliative.

 

Dacă toţi plecăm, cine va avea grijă de rudele noastre?

 

   Ce v-a făcut să alegeţi Alba Iulia?
   – A fost la început o plasă de siguranţă pentru mine şi soţia mea, medic infecţionist. Am venit împreună aici. Ştiţi cum e vorba aia, când Dumnezeu îţi închide o uşă, deschide o alta. Pentru noi s-a deschis uşa asta şi, retrospectiv, a fost ceva providenţial, pentru că am reuşit să mă dezvolt aici şi atât specialitatea, cât şi secţia au crescut foarte mult faţă de cum erau la început. Avem posibilitatea de multe ori să creştem şi să facem lucruri notabile inclusiv în afara centrelor universitare. Nu cred că aş fi putut realiza la fel de mult din ce-am realizat aici dacă aş fi rămas într-un centru universitar.
   V-aţi gândit vreodată să plecaţi din ţară?
   – Era cât pe-aici să plec. Acum trei ani, obţinusem un post foarte bine plătit în Elveţia. A fost un moment foarte dificil, cred că ajunsesem şi depresiv, pentru că nu găseam finanţare să finalizăm renovarea secţiei, partea administrativă era copleşitoare, nu vedeam nicio perspectivă de mai bine şi am hotărât că vreau să plec. Aproape am reuşit să o conving şi pe soţia mea să plecăm, dar mi-am rupt piciorul. Apoi am stat trei luni în pat meditând şi, după multe discuţii lungi în familie, ne-am hotărât să rămânem. O prietenă spunea: bine, dacă toţi plecăm, cine va avea grijă de rudele noastre, de copiii noştri? Sau, cum zicea un coleg, plecat în Franţa: aici, chiar dacă eşti medic, eşti în vârful unei ierarhii sociale, ai altă imagine, nu eşti terfelit cum eşti terfelit în România; totuşi, nu eşti cu tribul tău.
   Regretaţi că nu aţi plecat?
   – Un pic, mai ales când vezi ce piedici îţi pune sistemul. Când pentru acelaşi lucru pe care l-ai face în Elveţia într-o zi, ai nevoie de zece în România, stai şi te gândeşti: oare merită?
   Şi merită?
   – Asta numai pacienţii o pot spune.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.