Există o serie de teste pe care pacienţii le pot face pentru determinarea răspunsului imun, a explicat dr. Andreea Alexandru, șef al Laboratorului Central București și director medical la Divizia Laboratoare Clinice Regina Maria. Astfel, se poate face monitorizarea prezenţei anticorpilor produși de organism după infecţia COVID-19 sau în urma vaccinării. Post-COVID, se recomandă determinarea anticorpilor anti-nucleocapsidă. „Testele de anticorpi IgM și IgG anti-nucleocapsidă sunt testări calitative și pot confirma sau infirma prezenţa anterioară a infecţiei și existenţa anticorpilor după depășirea bolii. Se recomandă recoltarea testării la 7-15 zile de la debutul simptomelor pacienţilor cu COVID-19”, a explicat dr. Andreea Alexandru pentru Viaţa Medicală.

Pe de altă parte, testele de anticorpi IgG neutralizanţi anti-Spike sunt teste cantitative, spune medicul, teste care detectează titrul anticorpilor anti-Spike dezvoltaţi în urma vaccinării sau a infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. Anticorpii neutralizanţi sunt cei care asigură imunitatea de lungă durată postinfecţie sau postvaccinare: „Se recomandă recoltarea testării la minimum 15 zile de la debutul simptomelor sau la minimum 15 zile de la prima doză de vaccin. După rapel, se recomandă testarea la 7 zile”. De asemenea, medicul precizează că testele de anticorpi Ig anti-Spike arată cantitatea totală a anticorpilor postvaccinare sau post-COVID-19, inclusiv a anticorpilor neutralizanţi IgG: „Similar testelor de anticorpi neutralizanţi anti-Spike IgG, se recomandă recoltarea la 15 zile de la debutul simptomelor/după prima doză de vaccin, respectiv la șapte zile după doza de rapel”.

Titrul de anticorpi după trecerea prin boală

Imunitatea organismului împotriva coronavirusului SARSCoV-2 a fost un subiect de interes pentru laboratorul în care lucrează medicul Andreea Alexandru, iar din acest motiv, s-a implicat alături de colegii săi, încă de anul trecut, în cercetarea răspunsului imun post-COVID: „Am demarat astfel în august 2020, în București și Cluj, un studiu amplu care s-a bazat pe folosirea testului de anticorpi IgG anti-nucleocapsidă, specifici bolii, și a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Așa am aflat că sub 80% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezintă anticorpi detectabili și că răspunsul imun este influenţat direct de forma de boală”.

Echipa din laboratoarele pe care le conduce a continuat ulterior acest studiu. Astfel, a examinat gradul de protecţie după o perioadă mai mare, de 180 de zile de la depășirea fazei acute a bolii. În această fază a doua a studiului au fost testaţi doar pacienţii care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, a explicat medicul: „Am observat astfel evoluţia în timp a anticorpilor post-COVID, mai puţin de jumătate dintre pacienţi (47%) prezentând anticorpi detectabili la șase luni după depășirea bolii”. Studiul nu a identificat diferenţe semnificative între femei și bărbaţi.

Concluzii interesante postvaccinare

La începutul acestui an, odată cu începerea procesului de vaccinare a personalului medical și non-medical din reţeaua în care profesează, directorul medical s-a implicat, alături de colegii săi, și în cercetarea răspunsului imun al organismului după vaccinarea împotriva COVID-19. Studiul constă în măsurarea titrului de anticorpi la o lună, la trei luni și, respectiv, la șase luni de la prima doză de vaccin anti-COVID: „Din primele rezultate ale studiului au reieșit concluzii interesante, ce ne-au arătat că femeile par să dezvolte anticorpi în număr mai mare decât bărbaţii și că pacienţii cu vârste înaintate, care au trecut anterior prin boală, dezvoltă cantităţi mai mari de anticorpi după vaccinare”.

În luna mai au fost anunţate rezultatele celei de-a doua etape – astfel, la trei luni de la prima doză de vaccin s-a observat o scădere a cantităţii de anticorpi, „un fenomen normal, care, însă, nu afectează eficienţa vaccinurilor”. Scăderea este mai accentuată în cazul persoanelor care au dezvoltat titruri mari de anticorpi imediat după rapel, spune specialistul, însă este vorba despre o scădere procentuală a nivelului anticorpilor: „În medie, nivelul anticorpilor a scăzut, după 90 de zile de la prima doză de vaccin, de la 6.386 U/ml la 2.149 U/ml, procentul mediu de scădere fiind de 66%”.

Titrul de anticorpi este reevaluat la un interval de șase luni postvaccinare (luna august). Medicul de laborator spune că modelul este similar cu monitorizarea serologică aplicată în studiile clinice: „Concluziile noastre au fost îmbucurătoare, pentru că observăm că, deși se înregistrează o scădere a cantităţii de anticorpi, eficienţa vaccinurilor rămâne la un nivel ridicat. Valoarea de referinţă analizată de noi în cazul acestor teste este de 0,8 U/ml, iar valorile care depășesc acest prag indică prezenţa anticorpilor specifici în eșantionul de produs biologic analizat”.

Eficacitatea răspunsului imun rămâne ridicată

După cum a subliniat medicul, în cazul pacienţilor care au trecut prin boală, care au avut cantităţi iniţiale mai mari de anticorpi, scăderea titrului a fost mai accentuată – de aproximativ 70%, însă cantitatea medie de anticorpi s-a păstrat în continuare mai mare decât în cazul pacienţilor non-COVID: „Media cantităţii de anticorpi pentru această

categorie este de 5.115 U/ml, faţă de 17.328 U/ml, cât era la 30 de zile postvaccinare. Spre diferenţă, cantitatea medie de anticorpi la 90 de zile pentru persoanele care nu au fost anterior infectate cu noul coronavirus este de 1.618 U/ml”.

Chiar dacă specialiștii se așteaptă ca titrul de anticorpi să scadă, „ceea ce trebuie să reţinem este că eficacitatea răspunsului imun rămâne ridicată, indicând un nivel crescut de protecţie în faţa virusului SARS-CoV-2”. Un alt aspect de reţinut este că datele din studiul laboratoarelor clinice pe care le conduce dr. Andreea Alexandru sunt în concordanţă cu cercetările știinţifice internaţionale: „Un studiu* publicat recent în prestigioasa revistă The New England Journal of Medicine a relevat că nivelurile de anticorpi scad cu timpul, însă rămân la un nivel protector eficient pentru a apăra organismul în faţa bolii”.

Anticorpii și SARS-CoV-2, un puzzle complex

După cum ne explică dr. Andreea Alexandru, virusul SARS-CoV-2 are în structura sa mai multe proteine care formează învelișul extern: proteina S (Spike, de la aspectul caracteristic, cu „ţepi”, al virusului); proteina M, membranară; proteina E (Envelope); proteina N este proteina nucleocapsidei care învelește acidul nucleic viral. „Aceste proteine sunt porţiunile din structura virusului care sunt recunoscute de organismul uman drept «atacatori », determinând formarea de anticorpi specifici atacatorilor, precum o cheie potrivită unei încuietori. De obicei, timpul standard de dezvoltare a anticorpilor este de 5-21 de zile de la apariţia simptomelor, cu variaţii individuale, anticorpii de tip IgM apărând mai devreme (uzual în 5-12 zile), iar cei de tip IgG mai târziu (uzual, 7-14 zile)”, a adăugat specialistul.

Anticorpii anti-Spike reprezintă cantitatea totală a anticorpilor dezvoltaţi împotriva acestei proteine în urma vaccinării sau a infecţiei cu SARS-CoV-2, o parte dintre ei fiind neutralizanţi, având deci capacitatea de a bloca virusul, mai precizează dr. Andreea Alexandru.

Test de înaltă sensibilitate

Proteina S are două componente: una responsabilă de atașarea de celulele umane (zona S1) și una responsabilă de fuziunea virusului cu membrana celulară (zona S2). Anticorpii care sunt produși de organism pentru a se lega în mod specific de zonele S1 și S2 ale glicoproteinei S împiedică virusul să mai infecteze celula umană, motiv pentru care poartă denumirea de anticorpi neutralizanţi: ei blochează intrarea sa în celulele umane, neutralizând efectiv virusul. „Doar anumite tipuri de anticorpi dezvoltaţi ca răspuns la infecţie sunt neutralizanţi, adică au capacitatea de a bloca virusul să infecteze celulele umane”, a specificat medicul.

Testarea imunologică prin chemiluminiscenţă evidenţiază acești anticorpi neutralizanţi. „Proteina S este principala proteină implicată în declanșarea răspunsului imun protector, astfel că testul are o sensibilitate înaltă”, a conchis specialistul.