Interviu cu prof. dr.
Dan. L. Dumitraşcu
– În perioada
27–29 septembrie 2012, la Cluj-Napoca, se va desfăşura a şaptea Reuniune de
Gastroenterologie Central-Europeană. Care este istoricul acestor întâlniri ştiinţifice?
– Schimbările politice din 1989 au
determinat mutaţii profunde şi în domeniul academic. Era necesar procesul de
recuperare şi de sincronizare a statelor izolate atâtea decenii (cu mici excepţii,
dar nu pentru România). În mod special în gastroenterologie, confraţii din Vest
au reacţionat imediat: au fost invitaţi şi cazaţi gratuit medici din Est la
manifestări naţionale şi internaţionale, s-au acordat burse, s-au distribuit
materiale de documentare şi echipament medical…
– Tentative
de „recuperare şi sincronizare“ au fost în mai toate domeniile şi, la fel, în
specialităţile medicale. Mai ales când se regăseau şi în clasificările
vest-europene. De ce ar fi trezit gastroenterologia un interes mai deosebit de
celelalte?
– În primul rând prin natura acestei
specialităţi. Aţi reprezentat „Viaţa medicală“ şi la alte manifestări ale
noastre şi aţi remarcat valenţele interdisciplinare ale gastroenterologiei şi
patologia specifică. Dificultăţile de a rezolva probleme atât de complexe au şi
un rol pozitiv, mobilizează specialiştii în căutarea unor rezolvări. Şi să nu
uităm că toate se petrec sub presiunea pacienţilor, care aşteaptă ca medicii să-i
ajute. A fost însă şi altceva. Societatea Olandeză de Gastroenterologie, fiind
mai activă, şi-a asumat generos pregătirea a sute de gastroenterologi din
Europa excomunistă. La fel, Fundaţia Falk din Freiburg a susţinut ani de zile
medicii din aceste ţări, care aveau de prezentat lucrări la numeroasele şi excelentele
simpozioane Falk. Dar nu întotdeauna rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor.
Generozitatea merge uneori până la mici rabaturi privind calitatea prezentărilor.
În acest context, pentru a reaşeza scara valorilor, un grup de iniţiativă din Austria,
Ungaria, fosta Cehoslovacie, Polonia, Croaţia şi Slovenia a organizat, în urmă
cu două decenii, o serie de întâlniri central-europene de gastroenterologie
(CEURGEM), cu scop formativ. Din doi în doi ani, se reunesc specialişti de
talie internaţională şi discipoli ai lor. Este, de fiecare dată, un aport
considerabil de cunoştinţe şi expertiză legate de gastroenterologie. Şi iată că
anul acesta a venit rândul României să fie gazda unei manifestări, iar ştacheta
este deja ridicată foarte sus.
– Şi aşa,
dintr-odată, a şi avut impact?
– Nimic nu e întâmplător, de ce-ar face
excepţie specialitatea noastră?! Acest şir de manifestări a beneficiat de la început
de colaborarea cu alte societăţi europene de gastroenterologie, între care aş
menţiona EAGE.
– Eventuale
laturi inedite ale evenimentului pe care îl organizaţi?
– Vor fi prezenţi la manifestare şi speakeri
de pe alte continente.
– De
unde vin banii pentru astfel de manifestări? Fiind vorba de teme de mare impact
şi actualitate şi trezind interesul gastroenterologilor, reuniunea se poate
susţine doar din taxele de participare?
– O contribuţie importantă au firmele
farmaceutice din zonă. În anii de prosperitate, companiile au susţinut
entuziast proiectul, asigurând participarea a numeroşi rezidenţi şi tineri
specialişti la reuniunile din ţările vecine.
– Cum
de a fost ales Cluj-Napoca drept gazdă a evenimentului de anul acesta?
– Precedenta manifestare a avut loc la
Praga, în 2010. Când, acum doi ani, sufletul acestei serii de manifestări,
prof. dr. Günter Krejs, din Graz, a întrebat, cu ocazia unei reuniuni
informale, cine ar dori sa continue cu organizarea, deoarece doar ţările
baltice şi România nu au organizat nicio ediţie CEURGEM, mi-am spus: de ce nu,
este timpul. Aşa a început proiectul, pe care acum, între 27 şi 29 septembrie
2012, îl vom împlini.
– Nu e
dificil să vă asumaţi responsabilităţi organizatorice nu tocmai comode în
vremuri de criză?
– Dacă nu ne asumăm responsabilităţi nu avem
nicio şansă de a merge mai departe, nu putem progresa. La început, România nu
participa la aceste manifestări. Vă amintiţi anii ’90, când, după greşeli
politice ale guvernării de atunci, mineriade, derapaje democratice, România nu
prea era credibilă: nu avea acces de la început la multe programe europene; în
plus, trebuie să recunoaştem, geografic şi ca mentalitate stăm mai degrabă la
estul decât în centrul Europei. Participarea noastră, sporadică şi doar la
nivel de audienţă, a fost mai degrabă prezenţă. Să fim şi noi văzuţi pe acolo…
Acum, avem prilejul să arătăm nivelul gastroenterologiei româneşti, căci de
capacităţi organizatorice nu mai este cazul să vorbim, ele fiind deja de multe
ori dovedite. Reuniunea de la Cluj va fi şi un excelent prilej de a face o
punte spre ediţia din 2014, ce va fi găzduită la Varşovia.
– Aminteaţi
mai devreme despre invitaţi de peste ocean. Ne puteţi oferi mai multe amănunte?
– Suntem foarte bucuroşi că avem o
prestigioasă listă de lectori care au acceptat să vină la Cluj. Mulţi dintre ei
au adus tineri, spre a se forma şi a prezenta postere. Pe lângă figuri marcante
ale gastroenterologiei central-europene, am reuşit să-l aducem din nou la Cluj
pe directorul Fundaţiei Roma, care se ocupă de patologia funcţională digestivă,
prof. dr. Douglas A. Drossman, din SUA. Fundaţia Roma va avea chiar un stand la
Cluj.
– Şi
invitaţii din ţară pot face faţă unei confruntări la acest nivel? Există şi la
noi în ţară – pe această specialitate medicală – profesionişti care, prin
tematica şi rezultatele unor studii clinice, să ofere elemente de interes
pentru participanţi?
– Şi în
gastroenterologie, şi în domenii de interferenţă există colective cunoscute,
s-au desfăşurat şi continuă cercetări de anvergură. Am introdus în programul
manifestării şi o sesiune de hepatologie, realizată cu sprijinul Agenţiei
Universitare a Francofoniei. Chirurgii – din echipa dlui prof. dr. Constantin
Ciuce, un nume de notorietate mondială – vin şi ei cu o masă rotundă, prezentând
noutăţi chirurgicale în gastroenterologie, oncologii cu o sesiune despre
tumorile neuroendocrine; avem secţiuni de endoscopie, de imagistică şi de educaţie
medicală. Pentru extinderea conceptului de Europă Centrală şi familiarizarea cu
el – una este să fie prezent pe hârtie, în proiecte, alta este să fie asimilat
– am atras, şi ca expresie a îndelungatei colaborări, participanţi din Bulgaria
şi Moldova. Simpozionul va avea şi un program social atractiv.
– Cum
aţi reuşit să convingeţi o personalitate mondială de prim rang, precum prof.
dr. Douglas A. Drossman, să participe la reuniune?
– Este, într-adevăr, un nume de renume în
gastroenterologie. Prof. dr. Douglas Drossman coordonează grupurile de lucru
care se ocupă de patologia funcţională. Omul acesta lucrează acum la Criteriile
Roma IV. La sfârşitul anilor ’80, începutul anilor ’90, când m-am familiarizat
cu patologia funcţională, pot spune că m-am format datorită profesorului Martin
Wienbeck şi cu ajutorul profesorului Douglas Drossman. Şi tot cu ajutorul
acestora am înfiinţat Societatea Română de Neurogastroenterologie, în
2004–2005, asigurând periodicitatea întâlnirilor şi, mai ales, o prezenţă
prestigioasă de fiecare dată. Vedeţi, este important să lucrezi o vreme în
colective conduse de mari personalităţi, să publici împreună cu ei.
– Am văzut,
parcurgând CV-ul dv., că aveţi şi lucrări, publicate în reviste de prestigiu,
semnate împreună cu prof. dr. Douglas A. Drossman*. Este, într-adevăr, o carte
de vizită, măcar în ceea ce priveşte colaborarea internaţională. Cum v-aţi
asigurat însă de colaborarea gastroenterologilor din ţară, de obicei reticenţi
faţă de colegii cu stagii în străinătate?
– Poate că pe undeva am avut şi noroc sau,
prin formaţia mea, o anumită deschidere către comunicare. Cercetarea în gastroenterologie
nu-ţi cere să lucrezi izolat de ceilalţi. Eu am căutat, de fiecare dată, să împărtăşesc
şi colegilor din ţară tot ceea ce am învăţat lucrând în colective prestigioase.
Am contribuit după puterile mele la realizarea unor materiale didactice, mă pot
lăuda cu o serie de cărţi (cursuri) publicate, capitole publicate în volume
colective, CD-uri etc. Am iniţiat şi am ţinut primele cursuri postuniversitare
de medicină psihosomatică şi cursuri opţionale de psihosomatică pentru studenţi
în Transilvania, primele cursuri opţionale de comunicare medicală din România,
am realizat un CD al cursului de boli digestive şi metabolice tradus în limba
engleză şi chiar cursuri intensive de comunicare medicală şi psihosomatică, având
participare internaţională. Sunt, desigur, nişte încercări, cât putem şi noi
realiza, cărora li se adaugă activităţile, iniţiativele colegilor din celelalte
centre universitare.
.jpg)
