„Cu două săptămâni în urmă, la Kiev, profesorul Eugene Kern, de la Mayo Clinic, ne spunea că anul trecut, în SUA, s-au plătit două miliarde de dolari daune pentru procese de malpraxis. Jumătate s-au plătit pe ORL, din care două treimi au vizat patologia rinosinusală. Şi nu vorbim de chirurgia estetică...“, relatează dl prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, secretarul general al Societăţii Române de Rinologie (SRR), referindu-se la importanţa domeniului, în prefaţa primului Congres al SRR, organizat în perioada 3–5 noiembrie 2011, la Bucureşti. Mai multe detalii în interviul realizat de dl dr. Aurel F. Marin.

 "> Rinologie multidisciplinară, de la cercetare fundamentală la tehnici chirurgicale de vârf - Viața Medicală
Interviuri

Rinologie multidisciplinară, de la cercetare fundamentală la tehnici chirurgicale de vârf

de Dr. Aurel F. MARIN - oct. 19 2011
Rinologie multidisciplinară, de la cercetare fundamentală la tehnici chirurgicale de vârf

„Cu două săptămâni în urmă, la Kiev, profesorul Eugene Kern, de la Mayo Clinic, ne spunea că anul trecut, în SUA, s-au plătit două miliarde de dolari daune pentru procese de malpraxis. Jumătate s-au plătit pe ORL, din care două treimi au vizat patologia rinosinusală. Şi nu vorbim de chirurgia estetică...“, relatează dl prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, secretarul general al Societăţii Române de Rinologie (SRR), referindu-se la importanţa domeniului, în prefaţa primului Congres al SRR, organizat în perioada 3–5 noiembrie 2011, la Bucureşti. Mai multe detalii în interviul realizat de dl dr. Aurel F. Marin.

 

Interviu cu dl prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, secretarul general al Societăţii Române de Rinologie şi preşedintele primului congres al acestei noi societăţi ştiinţifice    Sunteţi secretarul general al unei societăţi ştiinţifice tinere dar foarte active, cu personalitate juridică şi cu planuri mari de viitor. Cum a fost înfiinţată această societate?

   – Societatea Română de Rinologie s-a înfiinţat firesc, continuând tradiţia societăţilor europene şi americane de ORL, care au născut asociaţii şi societăţi pe subspecialităţi: rinologie, laringologie, otologie. Ne-am gândit că este necesar să ne aliniem şi noi la politica societăţilor internaţionale de otorinolaringologie. În plus, aşa cum aţi remarcat, privind latura juridică, lucrurile nu erau foarte bine structurate la noi, cu societăţile de ORL, pentru că ele nu au încă un statut juridic foarte clar. Noi ne-am înfiinţat obţinând acordul Guvernului României pentru denumirea de societate „Română“, trecând apoi toate etapele legale, pentru a căpăta personalitate juridică. Următorul pas a fost acela de a nu ne limita numai la cei ce doresc să profeseze mai mult în această subspecialitate ORL – rinologia –, ci am încercat să creăm o societate interdisciplinară, având în vedere că patologia nasului şi a căilor respiratorii superioare se află în strânsă relaţie, atât structurală, cât şi terapeutică, cu alergologia, pneumologia, chirurgia oro-maxilo-facială, bolile infecţioase, pediatria şi, nu în ultimul rând, cu ceea ce înseamnă cercetarea fundamentală, medicina de laborator, genetica etc. S-a născut deci o societate ce se adresează mai multor specialităţi. Şi avem planuri mari. Este important că, după aproape un an de la înfiinţare, avem 140 de membri cotizanţi, din care 98 sunt medici specialişti şi primari din România, restul fiind medici rezidenţi. Am reuşit, totodată, să edităm Romanian Journal of Rhinology, revista Societăţii, publicată integral în limba engleză. Din colegiul de redacţie fac parte profesori de prestigiu din România, dar avem şi un colegiu internaţional de cenzori şi de redacţie, profesori cunoscuţi, din Europa şi din SUA. Am obţinut, pentru revistă, acreditarea la Colegiul Medicilor şi, de asemenea, includerea în Index Copernicus. Sperăm la mai mult...
   Ce activităţi şi-a propus Societatea Română de Rinologie?
   – În primul rând, ne-am afiliat la Societatea Europeană de Rinologie, care există de aproximativ 30 de ani, acesta a fost primul pas. Avem, astfel, un membru cu drept de vot în comitetul executiv al acestei societăţi şi, automat, suntem afiliaţi şi la Societatea Mondială de Rinologie. Este un lucru foarte important, pentru că putem fi incluşi – şi vă răspund astfel la întrebare – în proiectele de cercetare desfăşurate, cu fonduri structurale, de Societatea Europeană de Rinologie. Primul pas a fost făcut în urmă cu două săptămâni, la Kiev, la reuniunea internaţională de consens în polipoza nazală şi, din partea României şi a societăţii noastre, am fost numit în acest grup de lucru, care va elabora o poziţie oficială în polipoza nazală. Este o practică întâlnită în toate specialităţile, aceea de a concepe un ghid de bune practici într-o patologie. Şi este vorba, în acest caz, de o patologie cu implicaţii funcţionale foarte importante, totodată extrem de frecventă: rinosinuzitele cronice sunt, în SUA, de exemplu, a doua boală cronică, din punctul de vedere al frecvenţei. Ne mai propunem şi să ajutăm rezidenţii să urmeze specializări în clinici din străinătate, cu care încercăm să dezvoltăm colaborări. Apoi, vom continua politica de a organiza minimum două cursuri de perfecţionare şi de formare medicală continuă, în fiecare an, cu invitaţi străini. Acest demers a fost organizat până acum prin Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, dar acum le putem organiza şi prin Societatea Română de Rinologie. Nu în ultimul rând, ne dorim să câştigăm proiecte de cercetare, numai aşa putem merge înainte în elucidarea etiologiei bolilor infecto-inflamatorii şi tumorale din sfera ORL.
   Care sunt principalele patologii din domeniul rinologiei?
   – În primul rând, patologia inflamatorie a căilor respiratorii superioare: rinite – infecţioase, vasomotorii, alergice şi nu numai... Apoi, rinosinuzita – boală cronică extrem de frecventă în toată lumea şi pentru care sunt cheltuiţi foarte mulţi bani, cu spitalizarea pacienţilor, cu intervenţiile chirurgicale şi cu prescripţiile medicale. Patologia tumorală a căilor respiratorii este în continuă creştere, din păcate, în România, mai ales la adultul tânăr, din cauza poluării, fumatului, noxelor inhalate. În plus, sunt nenumărate boli imunologice cu manifestări în sfera ORL şi, de asemenea, boli generale care au răsunet sau care se diagnostichează iniţial printr-o suferinţă ORL – mă gândesc aici la sindromul Sjögren, de exemplu, la vasculitele sistemice, la nenumărate limfoame pe care le-am diagnosticat în nas sau în rinofaringe, patologie de graniţă... Noi am introdus chirurgia endoscopică în specialitatea ORL, în România, în anul 1993, am dezvoltat-o şi, împreună cu colectivul condus de prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, de la Spitalul „Bagdasar-Arseni“, am făcut şi primele operaţii endoscopice de baza craniului, pe care ulterior le-am dezvoltat. Am fost, de asemenea, primii care au abordat chirurgia orbitei şi căilor lacrimale, a fosei pterigopalatine... Iată, o extensie a acestui tip de chirurgie minim invazivă, prin nas, către regiunile învecinate şi către specialităţile de care aminteam şi la început.
   Chiar voiam să vă întreb, cunoscând preocupările dv. pentru chirurgia endoscopică: colaboraţi cu Asociaţia Română pentru Chirurgie Endoscopică (ARCE)?
   – Da, Societatea Română de Rinologie face parte din organizatorii Congresului ARCE 2011, de la sfârşitul lunii noiembrie. Tineri fiind, încercăm să fim şi foarte dinamici.
   În perioada 3–5 noiembrie 2011, la Bucureşti, veţi organiza primul congres al Societăţii Române de Rinologie. Care vor fi principalele coordonate ale reuniunii?
   – În primul rând, ideea de a aduce în România, în această conjunctură, a unei societăţi ştiinţifice nou înfiinţate, personalităţile cele mai importante din rinologie. Dacă privim lista de invitaţi, aş vrea să-l menţionez, în primul rând, pe profesorul David Kennedy (SUA), cel care, la începutul anilor ’70, împreună cu profesorul Heinz Stamberger (Austria), a iniţiat chirurgia endoscopică rinosinusală. Apoi, va fi prezent profesorul Desiderio Passàli (Italia), fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de ORL, foarte cunoscut rinolog, orelist şi foarte bun prieten al României, doctor honoris causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti. În continuare, lista este una foarte importantă. Dacă ne uităm la ceea ce înseamnă rinologia actuală, o să vedem că toţi oamenii care ne vor vizita sunt experţi în domeniu. Ne-a interesat, de asemenea, să marcăm sărbătoarea Clinicii ORL din Spitalul „Sf. Maria“, ajunsă la 40 de ani de existenţă. Clinica a fost înfiinţată, în septembrie 1971, de tatăl meu (prof. dr. Dorin Sarafoleanu, n.n.), care a şi condus-o pentru o lungă perioadă. Aceste relaţii internaţionale i le datorăm şi am vrut să marcăm acest fapt, prin invitarea tuturor acestor personalităţi la congresul nostru.
   Ca o paranteză, ar trebui spus că unele din personalităţile ce vor participa la Congresul Societăţii Române de Rinologie au fost, la loc de frunte, şi la Conventusul Latin de ORL, cu cinci ani în urmă...
   – Am preluat o tradiţie, încercăm să o continuăm şi, în acest fel, să ne menţinem relaţiile internaţionale şi să fim prezenţi, prin astfel de evenimente, măcar o dată la câţiva ani, pe măsura posibilităţilor financiare.
   – Să înţeleg că pentru 2012 „veţi ţinti mai jos“?
  – Vom hotărî în adunarea generală a Societăţii, conform statutului, periodicitatea congresului. Poate că acesta va fi organizat o dată la doi ani, deci în 2012 vom organiza doar o conferinţă, alte întâlniri – workshop, cursuri etc. La doi ani, ne dorim să avem congresul, cu cât mai mulţi oaspeţi străini, cu care să putem împărtăşi experienţa noastră şi să aflăm experienţa lor. Cred că, până la urmă, acesta este scopul esenţial. Le spuneam şi tinerilor colegi rezidenţi că pot avea un astfel de congres, de un nivel ştiinţific deosebit, la noi în ţară, cu bani mult mai puţini decât un congres în străinătate. Interesul tinerilor a fost foarte mare şi, de fapt, acesta este un alt obiectiv pe care ne-am propus să-l îndeplinim. Până la urmă, lor ne adresăm, în primul rând, specialiştilor tineri şi celor care vor prelua ştafeta în rinologie... Ei pot astfel stabili direct contactul cu invitaţii – toţi aceşti oameni care ne vizitează sunt profesionişti desăvârşiţi, oameni de calitate, deschişi în a-i ajuta pe tinerii colegi din România, inclusiv în a-i primi pe colegii români la specializare în clinicile lor. Iar noi sperăm ca aceia care vor beneficia de astfel de stagii să se întoarcă şi să profeseze în România...
   – Uitându-mă pe lista invitaţilor la Congresul Societăţii Române de Rinologie, am observat că este, practic, acoperită întreaga Europă, cu precădere aceea care contează în medicină...
   – Avem, practic, relaţii cu foarte multe clinici din Uniunea Europeană, dar nu i-am neglijat nici pe colegii noştri de la Chişinău sau Ucraina, avem invitaţi şi de pe alte continente... Fiecare invitat va prezenta experienţa proprie, particularităţile legate de patologie... Dacă vorbim despre polipoza nazală, invocată anterior, sunt câteva particularităţi ce ţin de rasă, de aria geografică etc.
   Una din problemele „la ordinea zilei“, în România, este aceea că ghidurile internaţionale nu pot fi întotdeauna aplicate la noi, în absenţa datelor epidemiologice specifice ţării noastre. Cum stau lucrurile în rinologie?
   – Acesta este unul din motivele pentru care mă bucur că facem parte din colectivul de cercetare în rinosinuzitele cronice cu polipi... Am fost şi parte a unui studiu amplu, legat de epidemiologia alergiilor (nu doar a rinitelor alergice) în România, şi vom încerca să facem parte, în privinţa patologiei rinologice, din structurile care conduc studii epidemiologice în Europa. Desigur, avem nevoie de ghiduri în România, individualizate şi adaptate condiţiilor şi particularităţilor de la noi, dar politicile sanitare nu le facem noi... Noi suntem deschişi să fim partenerii oricui va dori să afle aceste date şi ne dorim să profesăm după date epidemiologice din prezent şi nu din anii ’50–’60, de când sunt ultimele date reale publicate în literatura de specialitate ORL din România – o situaţie care nu ne onorează. Este important să încercăm să pornim de undeva...
   Programul Congresului cuprinde, pe lângă sesiunile ştiinţifice, şi un curs de chirurgie endoscopică rinosinusală. Vă rog să ne oferiţi mai multe detalii.
   – Este vorba de un curs de antrenament chirurgical, pe capete de miel – legislaţia este complicată, dar un antrenament chirurgical se poate face foarte bine pe capete de miel, are au o anatomie asemănătoare celei umane. Cursul va fi condus de prof. dr. Ranko Mladina (Croaţia), cel care a introdus aceste cursuri şi în cadrul Societăţii Europene de Rinologie, este al 15-lea an în care organizează acest program şi mă bucur că a ales România. Numărul de participanţi este limitat la 14 deoarece nu vor putea fi disponibile decât şapte posturi de lucru. Pentru doritori însă, vom putea relua acest curs şi la primăvară sau în toamna anului viitor. Am încercat ca înscrierile la curs să acopere geografic cât mai bine întreaga ţară. Nu este deci vorba doar de participanţi din centrele care oricum practică deja chirurgia endoscopică...
   Aici ar fi loc de o întrebare: care sunt centrele implicate în chirurgia endoscopică ORL?
   – Din păcate, puţine: Bucureşti, cu două centre – Spitalul „Sf. Maria“ şi Institutul „Hociotă“, Cluj-Napoca, Tg. Mureş şi... cam atât ca tradiţie... Sunt deja colegi care au făcut paşi importanţi şi la Craiova, la Iaşi, aşteptăm să se întâmple la fel în toată ţara. Dorim să atragem cât mai mulţi colegi în acest tip de chirurgie. De dorit ar fi ca măcar în fiecare spital judeţean să existe câte un coleg pregătit să practice chirurgia endoscopică ORL.
   Bine, dar sunt spitale judeţene cu doar un medic orelist...
   – Asta este o problemă, care se adaugă absenţei dotărilor – destul de costisitoare. Dar, dacă ne raportăm la avantajele chirurgiei endoscopice, aceste dotări nu sunt deloc costisitoare – se pot face mari economii prin durata scurtă de spitalizare, prin reinserţia socială şi profesională mult mai rapidă a pacientului, dar şi prin scăderea numărului de medicamente administrate. Peste tot în lume, şi nu doar în spitalele mari, există câte o trusă de chirurgie endoscopică şi un specialist. La noi, lucrurile sunt încă departe, dar este un proiect al nostru să încercăm să dotăm măcar spitalele judeţene cu o trusă de endoscopie ORL, pentru a face paşii înainte, atât de necesari.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe